Astazi
Astazi o sa spun o poveste
Poveste nascuta in mine demult
Nu spun pentru tine, caci a mea este
Dar vorbind tare, din nou o ascult
Odata, candva, radeam mult mai des
Dar timpul ce sapa a sters bucuria
Vesnic revoltat de ce am ales
Ma gandesc uneori sa inchid ”pravalia”
Sa vand orice vis pe o suta de lei
Vise facute din iluzii importate
Astazi dau tot, daca vrei sa le iei
Acolo unde plec se numeste DEPARTE
Astazi, iti spun, ma simt impacat
Privirea sa o iau s-o inchid intr-o clipa
Strivesc cu un geamat un destin spulberat
Tu crezi ca e zbor daca ai o aripa ?
Astept un imbold ce ma face sa strig
Povestea ce spun iti pare usor trista ?
Pamantul din suflet cu lacrimi irig
Ieri, dar si ASTAZI, dar maine, exista...?
Poems in the same category
O rază de lumină
O rază de lumină,
Călătorind fină,
Străbătuse cu doctrină
Întunericul din mină.
Tot așa, bătut a fost,
Fără nici un cost,
Întunericul lipsit de rost
Lăsat făr' adăpost.
Trece pe la judecată
Și inima întunecată,
Ce s-a lăsat vindecată
De lumina cea marcată.
12.05.24
Prima fata
Privirea ei, ochii albaștri
Parca cerul îmi zâmbea
Si șopteau mereu într-una
Nu ma uita, nu ma uita
O zi trecea, alta venea
Focul, mai tare ardea
Și povesteau și își spuneau
Nu ma uita, nu ma uita
Ea perfectă, el nu prea
Avea vicii ce-l oprea
Insa focul nu înceta
Ea îl uita, el aștepta
Ani insa au trecut
N-a fost asa cum au vrut
Ea sa dus, el n-a stiut
Ca îl uita, dar aștepta
Vremea lor a și apus
Nimic nu-și mai aveau de spus
Ea fericită, el nu prea
Ea îl uitase, el murea
Copilărie
Par o copilă, uneori,
Cu vise-n păr, cu flori în zori,
Dar port pe umeri, nevăzut,
Un dor adânc, un gând tăcut.
Par o copilă, uneori,
Cu râsul prins în vis și flori,
Dar port pe umeri, zi de zi,
Povara unor amintiri.
Mă bucur încă de ce-i mic,
De vânt, de ploaie, de un chic,
Dar viața-n taină mi-a lăsat
Și lacrimi ce m-au încercat.
Încerc să râd, să nu mă frâng,
Să cred că-n mine-i foc adânc,
Că orice vânt ar vrea să bată,
Eu tot rămân… mereu întreagă.
Reasons I love you
A ta
Alungă-mi setea să n-o pot imagina
Lăsând să cadă-n palma mea lacrima-ți udă
Deschide-mi calea să pășesc cu urma ta
Primindu-mi inima ce bate-n ușa surdă
Închide-mi umbra aruncând-o-n umbra ta
Ferindu-mi zilele de-o arșiță tăcută
Aprinde-mi noaptea luminând privirea ta
Chemându-mi visele-n prezența ta plăcută
Urechea-mi cere să asculte gura ta
Fructele buzelor în roșu să m-ascundă
Vopsindu-mi dulce-nfiorată mierea ta
Acoperindu-mi toată patima flămândă
Tristețea fuge auzindu-ți vocea ta
Soarele zâmbetului tău suflet inundă
Șoptindu-mi brizele adu-mă-n vara ta
Topindu-mi iernile în raze să mă strângă
În mâna mea adăpostindu-ți mâna ta
Din palme venele în palma ta se-afundă
Aș îneca privirea mea-n privirea ta
Minuni să știu că-n viața asta se întâmplă
Așteaptă-mă...
Şi nu îmi pasă dacă plouă,
nimic din ce-am vorbit nu se amână,
voi fi prezent la ora nouă,
abia aștept ca să te ţin de mână.
Şi nu îmi pasă dacă ninge,
voi fi prezent la întâlnire,
nici chiar potopul nu mă poate învinge,
așteaptă-mă, că vin, iubire...
E cam târziu, dar nu pleca, mai am un pic,
e noapte, știu, dar luna-mi dă lumină,
merg în genunchi, târâș şi iarăși mă ridic,
chiar dacă trupu-mi este o ruină.
Așteptă-mă iubito, că nefiresc ajung,
și descărnat, şi fără oase de va fi nevoie,
e drumul scurt atâta timp cât plâng,
şi nimeni să mă-oprească n-are voie.
Hei, unde ești frumoaso, am ajuns?
nu-mi spune c-ai plecat ori n-ai venit,
c-atât de mult eu am vâslit prin plâns,
încât eu însumi lacrimă am devenit.
O rază de lumină
O rază de lumină,
Călătorind fină,
Străbătuse cu doctrină
Întunericul din mină.
Tot așa, bătut a fost,
Fără nici un cost,
Întunericul lipsit de rost
Lăsat făr' adăpost.
Trece pe la judecată
Și inima întunecată,
Ce s-a lăsat vindecată
De lumina cea marcată.
12.05.24
Prima fata
Privirea ei, ochii albaștri
Parca cerul îmi zâmbea
Si șopteau mereu într-una
Nu ma uita, nu ma uita
O zi trecea, alta venea
Focul, mai tare ardea
Și povesteau și își spuneau
Nu ma uita, nu ma uita
Ea perfectă, el nu prea
Avea vicii ce-l oprea
Insa focul nu înceta
Ea îl uita, el aștepta
Ani insa au trecut
N-a fost asa cum au vrut
Ea sa dus, el n-a stiut
Ca îl uita, dar aștepta
Vremea lor a și apus
Nimic nu-și mai aveau de spus
Ea fericită, el nu prea
Ea îl uitase, el murea
Copilărie
Par o copilă, uneori,
Cu vise-n păr, cu flori în zori,
Dar port pe umeri, nevăzut,
Un dor adânc, un gând tăcut.
Par o copilă, uneori,
Cu râsul prins în vis și flori,
Dar port pe umeri, zi de zi,
Povara unor amintiri.
Mă bucur încă de ce-i mic,
De vânt, de ploaie, de un chic,
Dar viața-n taină mi-a lăsat
Și lacrimi ce m-au încercat.
Încerc să râd, să nu mă frâng,
Să cred că-n mine-i foc adânc,
Că orice vânt ar vrea să bată,
Eu tot rămân… mereu întreagă.
Reasons I love you
A ta
Alungă-mi setea să n-o pot imagina
Lăsând să cadă-n palma mea lacrima-ți udă
Deschide-mi calea să pășesc cu urma ta
Primindu-mi inima ce bate-n ușa surdă
Închide-mi umbra aruncând-o-n umbra ta
Ferindu-mi zilele de-o arșiță tăcută
Aprinde-mi noaptea luminând privirea ta
Chemându-mi visele-n prezența ta plăcută
Urechea-mi cere să asculte gura ta
Fructele buzelor în roșu să m-ascundă
Vopsindu-mi dulce-nfiorată mierea ta
Acoperindu-mi toată patima flămândă
Tristețea fuge auzindu-ți vocea ta
Soarele zâmbetului tău suflet inundă
Șoptindu-mi brizele adu-mă-n vara ta
Topindu-mi iernile în raze să mă strângă
În mâna mea adăpostindu-ți mâna ta
Din palme venele în palma ta se-afundă
Aș îneca privirea mea-n privirea ta
Minuni să știu că-n viața asta se întâmplă
Așteaptă-mă...
Şi nu îmi pasă dacă plouă,
nimic din ce-am vorbit nu se amână,
voi fi prezent la ora nouă,
abia aștept ca să te ţin de mână.
Şi nu îmi pasă dacă ninge,
voi fi prezent la întâlnire,
nici chiar potopul nu mă poate învinge,
așteaptă-mă, că vin, iubire...
E cam târziu, dar nu pleca, mai am un pic,
e noapte, știu, dar luna-mi dă lumină,
merg în genunchi, târâș şi iarăși mă ridic,
chiar dacă trupu-mi este o ruină.
Așteptă-mă iubito, că nefiresc ajung,
și descărnat, şi fără oase de va fi nevoie,
e drumul scurt atâta timp cât plâng,
şi nimeni să mă-oprească n-are voie.
Hei, unde ești frumoaso, am ajuns?
nu-mi spune c-ai plecat ori n-ai venit,
c-atât de mult eu am vâslit prin plâns,
încât eu însumi lacrimă am devenit.
Other poems by the author
Mintea mea
Astazi sunt cu mintea cam departe
Speriat de ce ascund sub presul ei
Am incercat sa vad daca se poate
Din simplu muritor s-ajung la zei...
Ma urmareste insistent, in soapta
Ranjind haotic cand ma prabusesc
Imi da cate un strop de frumusete
Stiind din start ca n-am sa reusesc...
Departe sunt de mine si de toate
Precum un far uitat pe tarm pustiu
Privesc clepsidra ce timpul il retine
Si nu mai stiu, sunt zori sau e tarziu ?...
Caut
Eu nu mai caut nimic, de cand
Mi-ai spus ca totul este-n van
Erai frumoasa si razand,
Priveai prin mine an de an...
Uimit si trist te banuiam
Ca minti, stiind ca sap mai tare
Infrigurat eu cautam
Sa dau un sens spuselor tale...
Eu nu mai caut, acum, nimic
Uitat in dor si nepasare
Tot cautand minunea mea
M-am transformat in cautare...
Un pic
Ascuns mereu dupa suspin
Am incercat sa fiu un acrobat
Tinand in maini un trandafir cu spini
Din care spinul doar imi era dat...
Disimuland mereu un adevar grotesc
Pe care uneori il neg cu-ardoare
Am invatat asa de mult sa ma feresc
Incat o fac si de iluzii sclipitoare...
Traiesc pe langa propriul eu
Si-am invatat ca e ciudat, sinistru
Un Dumnezeu ce-a devenit ateu
Sunt doar minutul timpului ministru...
Nu caut nimic, nu vreau nimic
Am cautat si-am vrut candva
De-ar fi candva, poate-as mai vrea ceva...
Dar mor incet un pic cate un pic !
Imbecil
Cu fata brazdata de clipa ce vine
Parcurg efemer timpul strivind sentimente
Agatat disonant de vise meschine
Ascult tot ce spui fara s-aud, realmente...
Privesc imbecil pavajul crapat
Cautand in nervuri raspunsurile clare
Ma vad alergand, din mine scapat
Inabusit de intrebari seci, absolut hilare
Ma-ntorc inainte si pasesc inapoi
Modeland poteci din ruine straine
Mai port cateodata in suflet strigoi
Si eu nu mai stiu aproape nimic despre mine...
Mintea mea
Astazi sunt cu mintea cam departe
Speriat de ce ascund sub presul ei
Am incercat sa vad daca se poate
Din simplu muritor s-ajung la zei...
Ma urmareste insistent, in soapta
Ranjind haotic cand ma prabusesc
Imi da cate un strop de frumusete
Stiind din start ca n-am sa reusesc...
Departe sunt de mine si de toate
Precum un far uitat pe tarm pustiu
Privesc clepsidra ce timpul il retine
Si nu mai stiu, sunt zori sau e tarziu ?...
Caut
Eu nu mai caut nimic, de cand
Mi-ai spus ca totul este-n van
Erai frumoasa si razand,
Priveai prin mine an de an...
Uimit si trist te banuiam
Ca minti, stiind ca sap mai tare
Infrigurat eu cautam
Sa dau un sens spuselor tale...
Eu nu mai caut, acum, nimic
Uitat in dor si nepasare
Tot cautand minunea mea
M-am transformat in cautare...
Un pic
Ascuns mereu dupa suspin
Am incercat sa fiu un acrobat
Tinand in maini un trandafir cu spini
Din care spinul doar imi era dat...
Disimuland mereu un adevar grotesc
Pe care uneori il neg cu-ardoare
Am invatat asa de mult sa ma feresc
Incat o fac si de iluzii sclipitoare...
Traiesc pe langa propriul eu
Si-am invatat ca e ciudat, sinistru
Un Dumnezeu ce-a devenit ateu
Sunt doar minutul timpului ministru...
Nu caut nimic, nu vreau nimic
Am cautat si-am vrut candva
De-ar fi candva, poate-as mai vrea ceva...
Dar mor incet un pic cate un pic !
Imbecil
Cu fata brazdata de clipa ce vine
Parcurg efemer timpul strivind sentimente
Agatat disonant de vise meschine
Ascult tot ce spui fara s-aud, realmente...
Privesc imbecil pavajul crapat
Cautand in nervuri raspunsurile clare
Ma vad alergand, din mine scapat
Inabusit de intrebari seci, absolut hilare
Ma-ntorc inainte si pasesc inapoi
Modeland poteci din ruine straine
Mai port cateodata in suflet strigoi
Si eu nu mai stiu aproape nimic despre mine...
Mintea mea
Astazi sunt cu mintea cam departe
Speriat de ce ascund sub presul ei
Am incercat sa vad daca se poate
Din simplu muritor s-ajung la zei...
Ma urmareste insistent, in soapta
Ranjind haotic cand ma prabusesc
Imi da cate un strop de frumusete
Stiind din start ca n-am sa reusesc...
Departe sunt de mine si de toate
Precum un far uitat pe tarm pustiu
Privesc clepsidra ce timpul il retine
Si nu mai stiu, sunt zori sau e tarziu ?...
Caut
Eu nu mai caut nimic, de cand
Mi-ai spus ca totul este-n van
Erai frumoasa si razand,
Priveai prin mine an de an...
Uimit si trist te banuiam
Ca minti, stiind ca sap mai tare
Infrigurat eu cautam
Sa dau un sens spuselor tale...
Eu nu mai caut, acum, nimic
Uitat in dor si nepasare
Tot cautand minunea mea
M-am transformat in cautare...