Sper să revii!
Sper să revii de unde ai plecat
Și să mă ierți că ți-am greșit,
Prin vorbe aruncate la mânie
Ce le regret, știind, că te-au rănit.
Să afirm acum că-mi este bine
Și-s fericit că singur m-ai lăsat,
Aș spune că mă mint pe mine
Și c-am uitat ce-a fost adevărat.
Am încercat la telefon să te aud
Nu ai răspuns, poate era pe mut,
E trist, dar ăsta-i adevărul crud
Și îl accept, dar nu renunț să lupt.
M-aș duce după tine să te caut
Dar nu știu încotro să o pornesc,
Un semn aș vrea trimis de tine
La care să răspund că...te iubesc.
Sper să te găsesc cât mai curând
Să-ți spun ce mult tu îmi lipsești,
Iertare vreau să-ți cer și mi-aș dori
Iubit să-ți fiu, până...îmbătrânești!
Стихи из этой категории
Atâta timp cât mă iubești de Andra în daneză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Så længe du elsker mig
Hvis himlen falder på dig, vil jeg beskytte dig,
Og det kan komme, skat, og syndfloden, sluk ikke ilden i mit hjerte,
Selv hvis der er et jordskælv, kender du verdens undergang,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Hvis en komet skulle ramme os, er jeg ikke bange
At du helt sikkert får fat i en raket, så overlever vi,
Selvom der er en tsunami, kender du verdens ende,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Og når du har svært ved at se,
Jeg er der for at oplyse dig.
Og når du ikke længere tror på dig selv,
Jeg er der for at motivere dig.
Tam-taca-tum-bye, kom her,
Din stemme er en violin i mit hjerte,
Tam-taca-tum-pa, jeg ville nynne dig,
Du er mit livs kor.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Un fluture alb
Pe pajiştea verde stau clipele mute
şi flori se desfac răspândind fericire,
un fluture alb de prin zări aşternute
desprins e din soare cu-a lui strălucire.
E fulger de vară prin timpul statornic,
răstimpuri de clipe stau ani să măsoare,
întinsele-i aripi sunt limbi de ceasornic
ce vremea le poartă din floare în floare.
Din albul aprins aşezat şi în suflet
vorbesc adieri peste flori întristate,
răsfrânte de veacuri, s-aşeze răsuflet
în cupe rotunde de buze-nrămate.
Un cerc de culoare privirea-i aprinde,
e cerul tablou într-o floare plăpândă,
cu îngeri şi nori necuprinsul cuprinde
copila crăiasă prin lumea ei blândă.
Arome se-avântă simţirea să-i scalde
cu calde chemări într-o clipă zăbavă,
un fluture plânge cu lacrimi ce-s dalbe,
în aripi cuprinde o floare-n dumbravă.
Un fluture alb cu iubire se-apleacă
pe floarea râvnită de ploaie şi soare,
în albul din aripi culori să petreacă,
un fluture alb răstignit pe o floare.
Odiseea iubirii
Afară noaptea mână stele,
Pe cord îmi plânge-un pui de dor,
Cu sulița mă-npunge în prăsele,
Suspinul netrăitului amor.
Cu ochii triști și plini de lacrimi,
Privesc fotografii demult uitate,
Iar sufletu-mi înfășurat în patimi,
Scâncește precum pruncul după lapte.
Furtuni se-anunță în cruda soartă,
Corabia îmi este fără de catarg,
Pe inimă îmi tatuez spre tine-o hartă,
Și orbit de dragoste pornesc în larg.
De atâția ani mi-i lungă odiseea,
Iar valurile carnea mi-o străpung,
Iar Doamne dacă ai creat femeia,
N-ar fi nici drept la dânsa să n-ajung.
Afară noaptea împletește zorii zilei,
Pe cord îmi plânge acum bătrânul dor,
Și simt în os cum ghearele acvilei,
Se-nfig când se opresc subit din zbor,
Și-mi mușcă fără milă zilnic din ficat,
Sortit ca Prometeu să mor înlănțuit,
Cu al iubirii foc trăit și nicidecum furat,
La moarte-s condamnat că aprig te-am iubit.
Mi-e greu!
Mi-e greu să zic, că-mi este greu
Dar și mai greu, că-mi e ușor,
Când timpul trece și ani adun
Să-i scad nu pot, nu sunt trișor
Mi-e greu s-afirm că-s înțelept
Având ani buni de carte-n spate,
Cu toate astea greu îmi răspund
Unde mă-ndrept și-ncotr-o parte
Mi-e tare greu când ești departe
Și-abia aștept să-ți simt suflarea,
Chiar dacă uneori greu recunosc
Când dau de greu îmi ești salvarea
Mi-e greu când te văd supărată
Și lacrima amară ți se prelinge,
Atunci cu greu mi-aleg cuvinte
Dar știu că dragostea învinge
Tare ușor este când ai aproape
Ființa dragă pe care o iubești,
Și-n tot ce faci prezent e Domnul
E semn Divin și Lui...Să-i mulțumești!
Sărut pe stradă
Un plus în fiecare zi
Sau poate o altfel de iubire,
Mai colorată cu noi nuanțe
Ce-mi vestesc,
Aceeași dragoste alcătuită din optimista nemurire,
Cu ființa ei ce-a renăscut
Din vocea-ți ce iubesc,
Iubire fără vreo măsură,
Nemăsurată îmi ești îți jur,
Adevărate jurămintele îmi sunt,
Și-aștept să crezi în mine...
Iar buzele-ți frumoase îmi spun să le sărut ,
Dar surd îmi zic că sunt,
Știind că nu-i pe stradă momentul care-ți place să te sărut,
Și mă prefac că nu vreau să te-ating,
Dar eu vreau să te fur definitiv
Să te iubesc fără măsură!
Un plus fie oricât de mic
Chiar și-o sclipire ce pleacă de la tine,
Înseamnă același infinit
O veșnică iubire pentru mine,
Și totusi te sărut!
(21 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Veșnicie...
Când totu-i scrum și vremea se destramă,
Rămân doar versuri plânse peste noi,
Și-n zori de vis așternem val de ploi,
Peste păduri întinse, cu frunze de aramă.
Tu, m-ai chemat în șoaptele din ramuri,
Și-ai pus pe fruntea vremii ploi de dor,
Eu rătăceam prin umbra unui palid nor,
Și îți treceam ca vântul pe sub geamuri.
De-aș fi știut cum glasul tău mă frânge,
Aș fi ales tăcerea ierbii ca altar,
Și dintr-un pumn de lut pe-o masă de olar,
Te-aș modela precum o lacrimă de sânge.
Tu, mă vei ști, iubito, din străfunduri,
Când luna plină va pătrunde-n valuri,
Și-ai să mă strângi în brațele de maluri,
Și istoviți ne vom iubi pe prunduri.
Tu, mă vei ști, iubito, când nopțile te-apasă,
Și-ți vor părea tăcerile un urlet lung,
Când gândurile vin și mintea ți-o străpung,
Și-ntreg pustiul îți bântuie prin casă.
Dar nu uita, iubito, că vremurile trec,
Și trupurile toate vor fi doar vechi ruine,
Hai prinde-mă de mână și vino după mine,
Că astăzi pragul morții mi-e dat ca să îl trec.
Другие стихотворения автора
Azi îmi număr anii!
Ce repede mai trece vremea,
Și cum se scurg anii în timp,
Simt cum îmi fură ei puterea,
Fără a-mi da nimic la schimb
Ieri eram elev pe banca școlii,
Cu ghiozdanul plin de cărți,
Învățam pe fân în podul șurii,
Geografia țării de pe hărți
N-aveam bogății în casă,
Și nici conturi sau averi,
Doar o pâine caldă pe masă,
Și în curte câțiva meri
Mai aveam ograda plină,
Rațe, gâște, curci, găini,
În coteț porc cu slănină,
Iar în grajd joiana ,,Mimi"
Tata se fălea cu calul,
Eu cu ai mei porumbei,
În casă stăpân motanul,
Iar pe lanț bătea grivei
Era atât de multă bucurie,
Când la masă ne puneam,
Mâncam tot ce-i pus în farfurie,
Și-n final prin rugă mulțumeam
Acum rar calc pragul casei,
Doar puțin de sărbători,
Peste tot vad chipul mamei,
Dar..la cimitir noi ducem flori
............................................
Mult m-am străduit în viața,
Să-nvăț carte să fiu om,
Să spun adevăru-n față,
Să-i trezesc pe cei ce dorm
.................................
Azi m-apropii de o vârstă,
Și cu grijă-mi număr anii,
Mândru sunt de noră, fiu, nevastă,
Și pe leacuri...cheltui banii!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
La mare, la soare!
Stau întins pe malul apei
Și mă bate briza mării,
Vai cât este de frumos
Chiar și la sfârșitul verii.
Am plecat de la răcoare
De sub vârful Pietricica,
Poate fur un pic de bronz
Că la aur...șansa-i mică.
Valu-mi vine pân' la glezne
Și aduce alge, scoici, nisip,
Simt cum ceva mă izbește
Când mă uit, văd că-i..un șip.
Dinspre mare către plajă
Vine-un sunet de vapor,
Iar un om cu gura mare
Strigă..îmbarcarea domnilor.
Vasul pleacă în croazieră
Însoțit de-un stol de pescăruși,
Care-ți fură chiar din palmă
Și pe harță parcă-s..puși.
Soarele mă frige tare
Și pe burtă și pe cap,
Încerc gura cu o bere
De arsură poate scap.
Se aude-un megafon
Ce ne cheamă la spectacol,
Vine-o tanti cu porumbul
Cică-i din terenul ei agricol.
Nu mai stau deloc pe gânduri
I-au porumbul și biletul,
Număr restul din buznare
Și constat că-i mic bugetul.
Îmi pun ochelari pe nas
Și citesc atent de pe bilet,
Populară, pop și cu manele
Și Romică cu Palade..în duet.
Vine seara, plec la cazare
Să mănânc ceva în grabă,
M-aș întinde pentr-o oră
Dar nu pot se cântă-arabă.
Ora a venit pentru spectacol
Îmi pun pantaloni și un tricou,
Pentru noapte când e rece
I-au cu mine și-un sacou.
Nu vă spun ce show a fost
Și doar c-a făcut toți banii,
Pe la două vin spre casă
Puțin trist că se duc...anii!
Să știi!
Să știi că am adus și astăzi flori
Și pus pe masă în aceiași vază,
La tine-mi fuge gândul și visez
Chiar dacă soarele e la amiază.
Privirea mi se duce pe-un tablou
Și amintiri frumoase-mi răscolesc,
De cât de fericiți eram pe-atunci
Și cât de mult puteam să te iubesc.
Nu știu de ce răceala ne-a cuprins
Și înghețat a noastre sentimente,
Iar când iubirea a devenit străină
Geaba am semnat noi documente.
Ce greu a fost să ne găsim cândva
Și ce ușor ne-am spus la revedere,
De-abia când ai plecat am înțeles
Că singur pe pământ...este durere.
Acum când timpul este...trecut
Și doar prezentul mai contează,
Nu-mi mai rămâne decât să spun
Asteapt-o și chiar de-i zi...visează!
Vai, vai!
Vai ce repede mai trece anul
Și înapoi nu poate să mai vie,
Este la fel cum irosește banul
Când e la shopping..a mea Mărie!
Mi s-a părut că e frumoasă
Când am vazut-o pe-nserat,
Ieri o vedeam a mea mireasă
Azi mi-a trecut...de însurat!
Sunt la piață pentru pepeni
Și poate mai sunt verdețuri,
Nu văd cumpărând pe nimeni
Toți se uită și se plâng..de prețuri!
Azi salariu mi-am aflat
După ce l-au indexat,
Și-am rămas tare mirat
Că n-au pus și...au tăiat!
Ne-au luat norma de hrană
Că aveam câștiguri mari,
Voi cânta seara în strană
Și primi bani..de la pălămari!
Ne pregătim, că vin alegeri
Iar Ei se luptă pentru liste,
Unii ne mint cu-a lor prelegeri
Iar alții la biserici...dau acatiste!
La cafenea!
E seară și abia aștept să vii
Să te așezi aici la masa mea,
Iar eu îndrăgostit să-ți spun
Că lângă mine a căzut o stea
De când ai acceptat dorința mea
De-a ne-ntâlni pe seară la cafea,
Orașul l-am călcat în lung și-n lat
Să caut cea mai frumoasă cafenea
Localul l-am ales cu mare grijă
Să pot să stau afară pe-o terasă,
Sub cerul înstelat, lâng-o vioară
Ș-un menestrel ce cânt revarsă
Ce flori să iau mi-a spus colega
Și care este culoarea preferată,
La cer am apelat să țină ploaia
Ca noi s-avem o seară minunată
La ora stabilită, am fost la ea
Și tare mândru flori i-am oferit,
La schimb mi-a dat un mic sărut
Pe care niciodată n-am să-l uit
Cuvinte, nu am avut prea multe
Și doar am îngânat să mergem,
Privirea mi s-a dus spre ochii ei
Și am simțit cum ne-nțelegem
Ne-am așezat la masa rezervată
Și eu doua cafele-am comandat,
Și-n timp ce savuram aroma lor
Arcușul pe vioară ne-a încântat
De sus ne lumina steaua polară
Și de pe carul mic ne îndemna,
Să punem ani iubirii noastre
Și să urmăm ce spune inima
Îndemnu-acum, e visul împlinit
Și noi am devenit prieteni buni,
Iar mai apoi uniți prin jurământ
Si azi inel de-argint avem la mâini
La masa cu noroc am revenit
Mereu să ne trezim la o cafea,
Până ce cineva ne-a anunțat
Patroana a plecat la cer..și-i stea!
Trec anii!
Am ajuns la anii vieții
Când pot spune am de toate,
Și te rog pe Tine Doamne,
Dă-mi mai multă sănătate
Am și casă și nevastă,
Puțini bani puși deoparte,
Mândru sunt de fiu și noră,
Că au studii și știu carte.
Sigur, mai am o dorința
Să fiu bunic, s-am nepoți,
Iar de Domnul se îndura
Poate cresc și-un strănepot .
Încă sunt în câmpul muncii,
Mă îndrept spre pensionare,
Ziua o încep cu Tatăl Nostru,
Și nu uit s-aprind o lumânare.
Simt cum timpul trece iute,
Și îmi ia cu el din viață anii,
Doar câțiva am vrut să cumpăr,
Mi s-a spus...păstrează banii!