O viață împlinită!
Mi-ai apărut pe început de toamnă
Pe când cocorii zburau către apus,
Era un timp frumos, era pe înserat
Când bună seara spre grup ai spus.
Eram mai mulți strânși la o masă
Cu-apucături rebele de școlari,
Ne povesteam izbânda noastră
De-a fi admiși studenți veterinari.
N-a trebuit mult timp să treacă
Să simt cum inima mi s-a aprins,
Și că privirea a lunecat spre tine
Iar glasul deîndată mi s-a stins.
Țin minte cum am intrat în vorbă
Fără a ști că vreau să-ți zic ceva,
Și mâna ți-am întins pentru salut
Ai acceptat zâmbind la altcineva.
Puțin cam rușinat m-am retras
Dar ochii au rămas țințiți pe ea,
Să văd cum se comportă-n grup
Și dacă mai zâmbește și altcuiva.
Surprins am fost că a venit la mine
Și-am turuit și spus vrute nevrute,
Ne-am cunoscut și zis cine suntem
Simțind că am avut clipe plăcute.
De-aici n-a fost decât un pas
Să închegăm perechea potrivită,
Îndragostiți, iubiți pe-acest pământ
Și fericiți că viața ne este...împlinită!
Стихи из этой категории
Istoria unui final fericit
Mă gândeam că o să avem o istorie
Un final sau un început fericit.
Poate și noi dar poate și alții ,
Poate acum sau poate altădată
Voi scrie mii de istoriei care vor fi despre alții și nu despre noi .
Mă gândeam că vom visa împreună ,
Poate nu acum sau poate într-o altă seară
Mă gândeam că totul este despre noi
Dar cu totul despre alții NOI.
Nu este nimic despre mine și tine
Este despre alții doi, care nu vom fi noi și poate acum sau altădată
Vom scrie istorii în care vom fi doar noi, doi doar eu și cu tine.
Draga mea
Simt ca dupa ce eu nu voi mai trai,
Tu aceste versuri le vei citi,
Ai grija ca lacrimile tale
Sa nu ude paginile goale.
Sigur va veni si ziua de apoi;
Doresc sa fie ziua intai a mea
Si niciodata ziua la amandoi.
Nu te speria, va veni si ziua ta!
Vei sta de vorba mereu cu mine
Cu aceste versuri sincere dar pline.
Pline de o iubire adevarata
Cum n-ai apreciat-o niciodata.
La mormantul meu te rog nu sta prea mult.
In “dormitorul de aici” te simt, te ascult.
Pe pamant am trait o alta viata,
Cand ma trezeai in zori de dimineata.
Imi voi aminti de zilele senine,
De noptile cand dormeam in pat cu tine,
De viata plina cu toate ce-au trecut,
De copii nostri care au crescut.
Reasons I love you
Împreună
Iubito, nu există fericire fără tine,
Sau fără pacea din "împreună"....
Nu noi suntem chiar însuși infinitul?
Noi doi și veșnicia în care stăm înlănțuiți,
Captivi de-amorului magie ce ne vorbește tainic neînțelese vorbe dulci,
Ce par să vină din catacombe antice și sumbre,
Purtând însemne faraonice nebune, sângerânde?
Iubito,iubirea noastră se poate sparge,
Precum oglinda vieții când fisurată moare,
În mii de cioburi despărțită plângând etern cu nesfârșitele regrete....
Și ce ne pasă nouă de lumea toată care moare,
De noi suntem pe veci prinși ca-ntr-o clepsidră de cristal ținându-ne de mână,
Clepsidră infinită fără moarte,
Știindu-ne clipă de clipă împreună?!
(6 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Bunica
Bunica
Din vreme în vreme un an se adună,
ştia doar bunica în palmă să-l pună,
cu vorbe precise socoata se-ncinge,
un deget, alt deget, un an mai atinge.
În serile grele, când noaptea e lungă,
se-aprinde o rugă în ceruri s-ajungă,
în pumn amintirea zâmbeşte în taină,
copilul bunicii mereu mi-este haină.
Poezia lui răsună
Poezia lui răsună,
Răsună dintr-o casă părăsită și lipsită...
Lipsită de iubire și speranță...
Crezând ca cineva mai poate sa o aducă la viață.
La viață s-o aducă,dar ce sa crezi...
ca-i năucă...
Naucă de tristețe și bătrânețe
Naucă de speranță și trăiri.
Poezia lui va răsuna,din acea casă pentru ea!
Istoria unui final fericit
Mă gândeam că o să avem o istorie
Un final sau un început fericit.
Poate și noi dar poate și alții ,
Poate acum sau poate altădată
Voi scrie mii de istoriei care vor fi despre alții și nu despre noi .
Mă gândeam că vom visa împreună ,
Poate nu acum sau poate într-o altă seară
Mă gândeam că totul este despre noi
Dar cu totul despre alții NOI.
Nu este nimic despre mine și tine
Este despre alții doi, care nu vom fi noi și poate acum sau altădată
Vom scrie istorii în care vom fi doar noi, doi doar eu și cu tine.
Draga mea
Simt ca dupa ce eu nu voi mai trai,
Tu aceste versuri le vei citi,
Ai grija ca lacrimile tale
Sa nu ude paginile goale.
Sigur va veni si ziua de apoi;
Doresc sa fie ziua intai a mea
Si niciodata ziua la amandoi.
Nu te speria, va veni si ziua ta!
Vei sta de vorba mereu cu mine
Cu aceste versuri sincere dar pline.
Pline de o iubire adevarata
Cum n-ai apreciat-o niciodata.
La mormantul meu te rog nu sta prea mult.
In “dormitorul de aici” te simt, te ascult.
Pe pamant am trait o alta viata,
Cand ma trezeai in zori de dimineata.
Imi voi aminti de zilele senine,
De noptile cand dormeam in pat cu tine,
De viata plina cu toate ce-au trecut,
De copii nostri care au crescut.
Reasons I love you
Împreună
Iubito, nu există fericire fără tine,
Sau fără pacea din "împreună"....
Nu noi suntem chiar însuși infinitul?
Noi doi și veșnicia în care stăm înlănțuiți,
Captivi de-amorului magie ce ne vorbește tainic neînțelese vorbe dulci,
Ce par să vină din catacombe antice și sumbre,
Purtând însemne faraonice nebune, sângerânde?
Iubito,iubirea noastră se poate sparge,
Precum oglinda vieții când fisurată moare,
În mii de cioburi despărțită plângând etern cu nesfârșitele regrete....
Și ce ne pasă nouă de lumea toată care moare,
De noi suntem pe veci prinși ca-ntr-o clepsidră de cristal ținându-ne de mână,
Clepsidră infinită fără moarte,
Știindu-ne clipă de clipă împreună?!
(6 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Bunica
Bunica
Din vreme în vreme un an se adună,
ştia doar bunica în palmă să-l pună,
cu vorbe precise socoata se-ncinge,
un deget, alt deget, un an mai atinge.
În serile grele, când noaptea e lungă,
se-aprinde o rugă în ceruri s-ajungă,
în pumn amintirea zâmbeşte în taină,
copilul bunicii mereu mi-este haină.
Poezia lui răsună
Poezia lui răsună,
Răsună dintr-o casă părăsită și lipsită...
Lipsită de iubire și speranță...
Crezând ca cineva mai poate sa o aducă la viață.
La viață s-o aducă,dar ce sa crezi...
ca-i năucă...
Naucă de tristețe și bătrânețe
Naucă de speranță și trăiri.
Poezia lui va răsuna,din acea casă pentru ea!
Другие стихотворения автора
Aș fi..!
Străin aș fi în astă lume
Fără privirea ta senină,
Precum e cerul fără stele
Și soarele lipsit de lună
Sărac aș fi pe-acest pământ
Fără prezența ta lângă mine,
Tot aurul din lume de-aș avea
Nu te-ar putea înlocui pe tine
Nefericit aș fi eu între oameni
Fără ființa ta să fie printre ei,
Întreaga lume mi-ar fi ostilă
Și chiar dușmani, amicii mei
Dar fericit mă simt că tu exiști
Fără a fi străin printre prieteni,
Cel mai bogat făr' niciun cont
Iubit de tine, fără a fi un nimeni!
Căndva demult!
A fost de mult prin anul "84,
Când la examen m-am prezentat,
Și m-am văzut admis pe locul 4,
Pe listă sus, cum n-am visat
Eram student admis încorporat,
La școala de Medicină Veterinară,
Dovada reușitei am primit la rectorat,
Și într-un suflet am fugit spre gară
Pe drum eu m-am oprit la telefoane,
Să le comunic bucuria celor de-acasă,
Către părinți și altor dragi persoane,
Să mă aștepte și să întindem masă
Țin minte cât de greu se mai intra,
Și că am fost destui de mulți pe loc,
Iar concurența mare, fidel ilustra,
Valoarea școlii și al ei practic scop
Părinții mei nimic nu au știut,
Unde va da examen fiul lor,
Doar să învăt, asta au vrut,
Și să-mi câștig pâinea ușor
Cu nota mare obținută la intrare,
Eu am avut prioritate la cazare,
Și-n camere am fost conduși fiecare,
Și rând pe rând am ieșit la plimbare
Din patru județe ne-am amestecat,
Munteni cu moldoveni și ardeleni,
Cu toții spre Iași mândri am plecat,
Și prin mutații am devenit ieșeni
..........................................
Virgil mă cheamă, bihorean băiet,
Iar eu Ion, ialomițean descurcăreț,
Eu Cezar sunt, botoșănean beget,
Iar mie Nelu-mi spune și sunt isteț
Așa a început a noastră prezentare,
La ocuparea paturilor am decolat,
Doi la etaj urcați au prins...cazare,
Iar ceilalți doi sub ei au acostat
Am început ușor, ușor să povestim,
Cine suntem și care-i țelul nostru,
Ce am făcut până acum și ce dorim să fim,
Așa ne-am cunoscut pe noi cei patru
Și fiecare având a lui părere,
Am depănat ce tot am adunat,
Dimineața era după perdele,
Asa că obosiți noi ne-am culcat
Nu-mi amintesc ce am visat,
Dar știu că totul era adevărat,
Din pat somnoroși ne-am ridicat,
La facultate cu bucurie am plecat
În amfiteatru ne-am adunat,
Îndrumătorul de an l-am aflat,
Era un doctor tânăr respectat,
Dr. Burtan, chirurgul consacrat
Asa a început a noastră instruire,
Cursuri, lucrări, emoții, tensiuni,
Cu multe acumulări și pregătire,
Examene și cu restanțe-n sesiuni
Anii de studiu au trecut necontenit,
Și la final noi diplomă am primit,
Una de doctor veterinar vestit,
Că astă profesiune ni s-a sortit
Și-n "89 repartiție computerizată,
Luată după nota obținută-n ani,
Și n-a fost pentru toți cea așteptată,
Și din prieteni unii am devenit dușmani
Când scriu suntem pe la 60 cu plus sau minus,
Și profesăm la stat sau în privat,
Profesia de medic satisfacții ne-a adus,
Noi sănătatea animală am protejat și..
Siguranța alimentară..am garantat!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
În trecere prin Iași!
Stau pe bancă în Copou
Și privesc în jos și-n sus,
Greu ceva mai recunosc
Și mă simt ca un intrus
Sunt în trecere prin Iași
Și vreau să îmi amintesc,
Locul unde-am întâlnit-o
Pe Maria, azi soția ce o iubesc
Gându-mi fuge-n studenție
Când te-am cunoscut pe tine,
Atunci inima eu ți-am furat
Și-o păstrez și-acum la mine
Cum aș putea să uit vreodată
Plimbările în pas ușor pe-alei,
Și vinul dulce de la Bolta Rece
Plătit din bursa mică cu doi lei
Banca părăsesc cu nostalgie
Și mă-ndrept spre facultate,
Simt emoția ce mă cuprinde
Și cum inima în piept îmi bate
Dar cine oare n-ar fi emotiv
Când tinerețea o are-n față,
Și locul unde ieri s-a format
Ca Om și specialist în viață
Aici am studiat din greu
S-ajung medic veterinar,
Să știu să vindec animale
Să am un ban cinstit în buzunar
Pașii mi-i îndrept spre clinici
Trec prin holuri, săli de cursuri,
Fac un mic popas în amfiteatru
Lăcrimez și scriu aceste versuri
Încărcat de multe sentimente
Ies și-o apelez pe-a mea soție,
Vorbă-i spun că vin spre casă
Și-i recit și ei din astă..poezie!
La cafenea!
E seară și abia aștept să vii
Să te așezi aici la masa mea,
Iar eu îndrăgostit să-ți spun
Că lângă mine a căzut o stea
De când ai acceptat dorința mea
De-a ne-ntâlni pe seară la cafea,
Orașul l-am călcat în lung și-n lat
Să caut cea mai frumoasă cafenea
Localul l-am ales cu mare grijă
Să pot să stau afară pe-o terasă,
Sub cerul înstelat, lâng-o vioară
Ș-un menestrel ce cânt revarsă
Ce flori să iau mi-a spus colega
Și care este culoarea preferată,
La cer am apelat să țină ploaia
Ca noi s-avem o seară minunată
La ora stabilită, am fost la ea
Și tare mândru flori i-am oferit,
La schimb mi-a dat un mic sărut
Pe care niciodată n-am să-l uit
Cuvinte, nu am avut prea multe
Și doar am îngânat să mergem,
Privirea mi s-a dus spre ochii ei
Și am simțit cum ne-nțelegem
Ne-am așezat la masa rezervată
Și eu doua cafele-am comandat,
Și-n timp ce savuram aroma lor
Arcușul pe vioară ne-a încântat
De sus ne lumina steaua polară
Și de pe carul mic ne îndemna,
Să punem ani iubirii noastre
Și să urmăm ce spune inima
Îndemnu-acum, e visul împlinit
Și noi am devenit prieteni buni,
Iar mai apoi uniți prin jurământ
Si azi inel de-argint avem la mâini
La masa cu noroc am revenit
Mereu să ne trezim la o cafea,
Până ce cineva ne-a anunțat
Patroana a plecat la cer..și-i stea!
Un vis..astral!
Soare aș vrea să fiu eu pentru tine,
Și tu întotdeauna Luna să-mi fii,
Aș lumina făptura ta cât știu de bine,
Și te-aș ruga de vrei, mireasă să-mi devii
Din depărtare, căldură ți-aș trimite,
Să-ți încălzească inima și trupul,
Și un mesaj de sus, aș da către ursite,
Noroc să-ți pună-n cale, mai mult decât nisipul
Aș încerca să fiu al tău bun protector,
Și permanent să te veghez de după nori,
Dar din păcate/fericire sunt omul muritor,
Și îți trimit cu multă dragoste..doar flori
Așa că vom rămâne simpli pământeni,
Și nicidecum să devenim astre cerești,
Vom încerca să fim noi buni samariteni,
Și viața s-o trăim frumos ca în povești!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Mia, dr. Mia!
Acum când anii mulți s-au adunat
Și las în urmă munca de laborator,
O tandră nostalgie azi mă cuprinde
Când las trecutul cu amintiri și dor
Gândul îmi fuge departe-n timp
Când tânăr stagiar și eu am fost,
Și cum emoția atunci m-a copleșit
Până ce am primit la stat un post
Apoi a început munca de doctor
Cu realizări, eșecuri și provocări,
Viața mi-a fost cu bune și cu rele
Am râs, am plâns și găsit rezolvări
Cu voi am lucrat mii de probe
Și analize diverse am efectuat,
Și mulțumirea a fost supremă
Când cel bolnav s-a vindecat
Timpul s-a scurs fără-ncetare
Și am ajuns să fiu pensionară,
De acum dorința-mi este clară
Să vizitez eu anual câte o țară
Nu vreau s-aud de audit RENAR
Și nici să pun vreun diagnostic,
Și doar ca Domnul să îmi dea
În tot ce fac un bun prognostic
De microscop ce să vă spun
De plăci Petri și de lamele,
Toate-mi vor fi doar amintire
C-am rezolvat cazuri cu ele
Călătoria o voi începe-n Franța
Până s-apară din nou pandemia,
Cu drag, vă rog primiți salutul
Venit de la Paris..bonjour..eu Mia!
Aș fi..!
Străin aș fi în astă lume
Fără privirea ta senină,
Precum e cerul fără stele
Și soarele lipsit de lună
Sărac aș fi pe-acest pământ
Fără prezența ta lângă mine,
Tot aurul din lume de-aș avea
Nu te-ar putea înlocui pe tine
Nefericit aș fi eu între oameni
Fără ființa ta să fie printre ei,
Întreaga lume mi-ar fi ostilă
Și chiar dușmani, amicii mei
Dar fericit mă simt că tu exiști
Fără a fi străin printre prieteni,
Cel mai bogat făr' niciun cont
Iubit de tine, fără a fi un nimeni!
Căndva demult!
A fost de mult prin anul "84,
Când la examen m-am prezentat,
Și m-am văzut admis pe locul 4,
Pe listă sus, cum n-am visat
Eram student admis încorporat,
La școala de Medicină Veterinară,
Dovada reușitei am primit la rectorat,
Și într-un suflet am fugit spre gară
Pe drum eu m-am oprit la telefoane,
Să le comunic bucuria celor de-acasă,
Către părinți și altor dragi persoane,
Să mă aștepte și să întindem masă
Țin minte cât de greu se mai intra,
Și că am fost destui de mulți pe loc,
Iar concurența mare, fidel ilustra,
Valoarea școlii și al ei practic scop
Părinții mei nimic nu au știut,
Unde va da examen fiul lor,
Doar să învăt, asta au vrut,
Și să-mi câștig pâinea ușor
Cu nota mare obținută la intrare,
Eu am avut prioritate la cazare,
Și-n camere am fost conduși fiecare,
Și rând pe rând am ieșit la plimbare
Din patru județe ne-am amestecat,
Munteni cu moldoveni și ardeleni,
Cu toții spre Iași mândri am plecat,
Și prin mutații am devenit ieșeni
..........................................
Virgil mă cheamă, bihorean băiet,
Iar eu Ion, ialomițean descurcăreț,
Eu Cezar sunt, botoșănean beget,
Iar mie Nelu-mi spune și sunt isteț
Așa a început a noastră prezentare,
La ocuparea paturilor am decolat,
Doi la etaj urcați au prins...cazare,
Iar ceilalți doi sub ei au acostat
Am început ușor, ușor să povestim,
Cine suntem și care-i țelul nostru,
Ce am făcut până acum și ce dorim să fim,
Așa ne-am cunoscut pe noi cei patru
Și fiecare având a lui părere,
Am depănat ce tot am adunat,
Dimineața era după perdele,
Asa că obosiți noi ne-am culcat
Nu-mi amintesc ce am visat,
Dar știu că totul era adevărat,
Din pat somnoroși ne-am ridicat,
La facultate cu bucurie am plecat
În amfiteatru ne-am adunat,
Îndrumătorul de an l-am aflat,
Era un doctor tânăr respectat,
Dr. Burtan, chirurgul consacrat
Asa a început a noastră instruire,
Cursuri, lucrări, emoții, tensiuni,
Cu multe acumulări și pregătire,
Examene și cu restanțe-n sesiuni
Anii de studiu au trecut necontenit,
Și la final noi diplomă am primit,
Una de doctor veterinar vestit,
Că astă profesiune ni s-a sortit
Și-n "89 repartiție computerizată,
Luată după nota obținută-n ani,
Și n-a fost pentru toți cea așteptată,
Și din prieteni unii am devenit dușmani
Când scriu suntem pe la 60 cu plus sau minus,
Și profesăm la stat sau în privat,
Profesia de medic satisfacții ne-a adus,
Noi sănătatea animală am protejat și..
Siguranța alimentară..am garantat!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
În trecere prin Iași!
Stau pe bancă în Copou
Și privesc în jos și-n sus,
Greu ceva mai recunosc
Și mă simt ca un intrus
Sunt în trecere prin Iași
Și vreau să îmi amintesc,
Locul unde-am întâlnit-o
Pe Maria, azi soția ce o iubesc
Gându-mi fuge-n studenție
Când te-am cunoscut pe tine,
Atunci inima eu ți-am furat
Și-o păstrez și-acum la mine
Cum aș putea să uit vreodată
Plimbările în pas ușor pe-alei,
Și vinul dulce de la Bolta Rece
Plătit din bursa mică cu doi lei
Banca părăsesc cu nostalgie
Și mă-ndrept spre facultate,
Simt emoția ce mă cuprinde
Și cum inima în piept îmi bate
Dar cine oare n-ar fi emotiv
Când tinerețea o are-n față,
Și locul unde ieri s-a format
Ca Om și specialist în viață
Aici am studiat din greu
S-ajung medic veterinar,
Să știu să vindec animale
Să am un ban cinstit în buzunar
Pașii mi-i îndrept spre clinici
Trec prin holuri, săli de cursuri,
Fac un mic popas în amfiteatru
Lăcrimez și scriu aceste versuri
Încărcat de multe sentimente
Ies și-o apelez pe-a mea soție,
Vorbă-i spun că vin spre casă
Și-i recit și ei din astă..poezie!
La cafenea!
E seară și abia aștept să vii
Să te așezi aici la masa mea,
Iar eu îndrăgostit să-ți spun
Că lângă mine a căzut o stea
De când ai acceptat dorința mea
De-a ne-ntâlni pe seară la cafea,
Orașul l-am călcat în lung și-n lat
Să caut cea mai frumoasă cafenea
Localul l-am ales cu mare grijă
Să pot să stau afară pe-o terasă,
Sub cerul înstelat, lâng-o vioară
Ș-un menestrel ce cânt revarsă
Ce flori să iau mi-a spus colega
Și care este culoarea preferată,
La cer am apelat să țină ploaia
Ca noi s-avem o seară minunată
La ora stabilită, am fost la ea
Și tare mândru flori i-am oferit,
La schimb mi-a dat un mic sărut
Pe care niciodată n-am să-l uit
Cuvinte, nu am avut prea multe
Și doar am îngânat să mergem,
Privirea mi s-a dus spre ochii ei
Și am simțit cum ne-nțelegem
Ne-am așezat la masa rezervată
Și eu doua cafele-am comandat,
Și-n timp ce savuram aroma lor
Arcușul pe vioară ne-a încântat
De sus ne lumina steaua polară
Și de pe carul mic ne îndemna,
Să punem ani iubirii noastre
Și să urmăm ce spune inima
Îndemnu-acum, e visul împlinit
Și noi am devenit prieteni buni,
Iar mai apoi uniți prin jurământ
Si azi inel de-argint avem la mâini
La masa cu noroc am revenit
Mereu să ne trezim la o cafea,
Până ce cineva ne-a anunțat
Patroana a plecat la cer..și-i stea!
Un vis..astral!
Soare aș vrea să fiu eu pentru tine,
Și tu întotdeauna Luna să-mi fii,
Aș lumina făptura ta cât știu de bine,
Și te-aș ruga de vrei, mireasă să-mi devii
Din depărtare, căldură ți-aș trimite,
Să-ți încălzească inima și trupul,
Și un mesaj de sus, aș da către ursite,
Noroc să-ți pună-n cale, mai mult decât nisipul
Aș încerca să fiu al tău bun protector,
Și permanent să te veghez de după nori,
Dar din păcate/fericire sunt omul muritor,
Și îți trimit cu multă dragoste..doar flori
Așa că vom rămâne simpli pământeni,
Și nicidecum să devenim astre cerești,
Vom încerca să fim noi buni samariteni,
Și viața s-o trăim frumos ca în povești!
Scrisă de Cezar!
Pe curând!
Mia, dr. Mia!
Acum când anii mulți s-au adunat
Și las în urmă munca de laborator,
O tandră nostalgie azi mă cuprinde
Când las trecutul cu amintiri și dor
Gândul îmi fuge departe-n timp
Când tânăr stagiar și eu am fost,
Și cum emoția atunci m-a copleșit
Până ce am primit la stat un post
Apoi a început munca de doctor
Cu realizări, eșecuri și provocări,
Viața mi-a fost cu bune și cu rele
Am râs, am plâns și găsit rezolvări
Cu voi am lucrat mii de probe
Și analize diverse am efectuat,
Și mulțumirea a fost supremă
Când cel bolnav s-a vindecat
Timpul s-a scurs fără-ncetare
Și am ajuns să fiu pensionară,
De acum dorința-mi este clară
Să vizitez eu anual câte o țară
Nu vreau s-aud de audit RENAR
Și nici să pun vreun diagnostic,
Și doar ca Domnul să îmi dea
În tot ce fac un bun prognostic
De microscop ce să vă spun
De plăci Petri și de lamele,
Toate-mi vor fi doar amintire
C-am rezolvat cazuri cu ele
Călătoria o voi începe-n Franța
Până s-apară din nou pandemia,
Cu drag, vă rog primiți salutul
Venit de la Paris..bonjour..eu Mia!