2  

GALAȚI

TE  CÂNTĂ  POEȚII, CARE  CUM  POATE;

FIECARE  CÂNTĂ  PE ALT  FEL  DE STRUNĂ.

ȘTIM  TOȚI  CÂTĂ  IUBIRE  ÎȚI  POARTĂ.

ZECI  DE  GEMERAȚII  SI-AU  ÎNGROPAT  ÎN  TINE

CREDINȚE  ȘI  SPERANȚE,

DURERE  ȘI  SUSPINE.

EȘTI  LEAGĂN  PESTE  TIMP ,

ȘI  LOC  DE  ÎNCHINAT!


Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: T.A.D. poezii.online GALAȚI

Дата публикации: 3 января 2025

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 1120

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

Cele două surori -part .6

          -O  da!...Când dragostea nu-i împărtășită te simți înșelat,uscat,ofilit ,derutat, nu mai

crezi în tine,aripile îți sunt frânte,și oftatul se aciuează în suflet .Vali era fericit doar cu Adriana .

          -De unde știi tu ?

          -Se vedea în privirile  lor ,în atingerile  lor de mână ,în delicatețea  cu care îi mângâia părul

răsfirat  pe umerii ei .

          -Bine ,Aristița ,dar toate acestea țin de trecut .Nu te gândești că e timpul să-ți faci și tu o familie,

să ai copii,,,încă nu-i târziu ! Cum să rămâi singură ?

          -Draga mea ,eu nu mă simt singură ,am rostul meu ,munca mea îmi aduce atâta satisfacție .Când

ajung la spital ,îmi las deoparte toate grijile personale și mă concentrez pe cele ale bolnavilor mei .Numai aici

când omul devine pacient,este cel real .În rest ,poartă o mască-una schimbătoare  în funcție de rolul pe care

îl joacă :director,înginer ,ministru.Dar în spital ,este doar un om .Aici se dezbracă de mândrie,orgoliu,,fățărnicie ,

de mască .Deci a fi medic este o mare răspundere,dar și o mare bucurie când redai viața cuiva.

          -Știu  că mama era tare fericită când ai luat examenul de admitere la medicină.Nu a trăit să te vadă ce

frumos ai evoluat ,și cum poți fi de ajutor semenilor ,dar avea mare încredire în talentul tău și priceperea ta .

          Îmi este greu să îmi amintrsc  prin câte a trecut  mama,cât a vrut să trăiască și cât a ținut ascunsă boala,

până a fost prea târziu .

          -Dragă surioară ,acum că m-am spovedit și știi ce păcate am ,sincer ,mă simt mai bine .

          -Ascultându-ți spovedania ,m-a luat cu frig.Prin câte pot trece oamenii ,nu îți poți închipui...

           -Vreau să uit tot.Dacă aș putea să o iau de la început .Acum muncesc cinstit ,am o afacere mică ,dar îmi

asigură existența.O întoarcere în țară nu pare de bun augur .Sunt înformată că lucrurile mergt tot mai prost acolo.

Țara merge în regres .Cei de la vârful puterii au scos țara la vânzare pe bucăți,iar românii au plecat în toară lumea

să-și facă un rost...

          -Deci te-ai hotărât să rămâi aici?

          -Pentru tine e altceva .Lucrezi într-un spital mare ,ești recunoscută ca medic bun.Ai nevoie de odihnă

Sunt bucuroasă  că vom petrece mai mult timp împreună !Cele două surori rămân duse pe gânduri .Soarele

s-a ridicat destul pe cer ,șoseaua îndeamnă la drum.Florile viu colorate ale leandrilor sălbatici le însoțesc

în prima zi de concediu.Un concediu la care visau atât de mult!...

                                                                           Sfârșit

Еще ...

Omenirea în regres !

Acum când jurnaliștii pot scoate la lumină fapte reprobabile,

fapte oribile, ce rămân nepedepsite, unde-i legea ?

-Legea nu-i pentru toți dreaptă, ea apăre rangul și averea-

Oameni buni, nu vă revoltă favoritismul ?

     Balanța dreptății s-a înclinat periculos pentru cei fără 

pile. Așa au apărut pături favorizate și pături asuprite.

     Mergând în ritmul acesta unde ajunge lumea?

     Mie mi se pare că tot trebuie schimbat de la rădăcină.

    Dar cine să o facă? Sunt oameni pregătiți ?

    Cine să aleagă grâul de neghină ?

Еще ...

Rememorări !

Nu te-am uitat o zi de când ai plecat,

Te-am așezat pe un piedestal înalt.

Te am alături și trăim încă un vis,

La amintirile noastre, avem drum deschis.

 

În caseta mea cu amintiri s-au adunat toate,

Dorința de-a ne fi bine cât se poate,

Avem de recuperat un trecut de durere,

Viața cu tine în liniște, să-o trăim se cere.

 

Sigur viața are și surprize pregătite,

Valurile ei m-au purtat pe căi neștiute,

Tu mi-ai fost sortit mie în destin,

Azi a-și fi vrut, cu tine o cupă să închin !

Еще ...

CE-I OMUL?

Unde ești ,sufletul meu ,drag

Unde și pe scară sui?

La cine mai ții de urât

Și cât mai ai de suit?

 

Ce este omul pe pământ?

Doar frunza toamnei dusă-n vânt.

Amintirea mai rămâne,

Și ici colo câte un nume.

Еще ...

Am muncit la combinat!

Am lipsit destul din sat

Am învățat într-un internat,

La început mi-a fost cam greu,

Apoi am învățat și mingea să bat.

 

Vacanțele mâ chemau acasă,

Cu pădurile verzi dintre vii

Pe unde curgea o apă bucuroasă,

Și pe cer, ardea soarele-n văpăi.

 

 

Când vacanțele s-au terminat,

Știam o meserie, de muncă ne-am apucat

Cu colegii,la noul loc de muncă,

În timpul liber, eram pescari pe luncă.

 

Barca,ne plimba în zorii dimineții

Liniștea ne alimenta dulceața tinereții

Când pluta dispărea sub val 

Știam ce monstru vom trage la mal.

 

În combinat produceam oțel,

În viața de toate zilele, aveam un țel.

Еще ...

Curioasă vacanță !

Îmi plăcea un loc mai retras,cu răcoare pe malul Dunării.

Îmi scăldam ochii pe imagini mișcătoare: vase în mers,

apa grăbită, crengi in balans, frunze în foșnet, uneori

chemările  păsărilor nocturne. Mai aveam și două undițe 

care îmi dădeau impresia, că-s acolo cu treabă și nu 

-tai frunze la câni-.Eram în concediu și am socotit că-l pot 

petrece așa.Nu nare cheltuială, aproape de casă. Aveam un 

cort mic, pentru ploaie, muzică, un aparat foto, și pe Atos

prietenul și paznicul meu.

      Dacă se mai rătăcea vreun cunoscut, mă bucuram, jucam 

șah, făcea o cafea, purtam o discuție, teme sunt destule...

     În rest, citem și am îndrăznit să creionez niște sentimente

îmbăcându-le în versuri....Vara poți să-ți permiți așa o aventură,

nu am fost în pierdere :una că nu m-am plictisit, am avut liniște,

vreme bună și chiar am mâncat pește......

  •                                                                                           

    Еще ...

    Стихи из этой категории

    E noapte

    Iti scriu aceste rinduri

    Sa le citesti in noapte

    Eu stiu.. esti plin de ginduri

    Ca nu ma ai aproape...

    Ochii plini de lacrimi

    Tigara-n mina dreapta

    Citesti ce ma framinta

    Inima mea nu mai poate... 

    E miezul noptii iara

    Mii greu fara de tine

    Eu vreau sami fii alaturi

    Te vreau eu linga mine..

    E ora unu noaptea

    Din somn eu mam trezit

    Caci team visat pe tine.. 

    Miai spus ca ma-i iubit..

    Cu ochii plini de lacrimi

    Ridic eu capul sus

    Privesc atent spre stele

    Liniste..e doar un vis..

    Еще ...

    Ne-au rupt in două

    Mi-i roșu gurmazul de- atîta -ncordare
    Si ochiul mi-i aspru de- atîta mirare.
    O frunză pe apă, i-o frunză ce doare,
    I-o mâina întinsă de-a morții salvare.

    De cînd am ales să mă duc de la tine
    Un sânge amar îmi curge în vine
    N-au cum să -nțeleagă, străinii de mine,
    Povara ce-o port, spre a lor fericire.

    Grăbiți, ei m-au scos din brațele - ți reci,
    Dar poate și singur ai vrut ca să pleci;
    Departe de mine să fii tu în veci
    Si doar ca fantoma prin față să -mi treci...

    ...Deschisă -i fereastra din nou către lume
    Si ceru-i albastru, dar ochiu-mi apune
    Din litere grele-n cercând să adune
    Un nume, pe buzele mele, un nume.

    Еще ...

    O ştire…

     

    Mi-e seacă inima de bine,

    Mi-e sec şi sufletul de dor,

    S-a estompat iubirea-n mine,

    Şi măruntaiele mă dor.

     

    Simt răutate în locuri luminate,

    Şi val de bunătate-n întuneric,

    Trăiri haotic adunate,

    Mă sfâşie himeric.

     

    Mă doare gândul către frate,

    Mi-s faptele mai neumane,

    Mereu mă paşte-un dor de moarte,

    Iar carnea-mi putrezeşte pe ciolane.

     

    Ascult armatele de îngeri,

    Cum cântă într-un cer îndepărtat,

    Mi-e judecata numai plângeri,

    Iar lacrima din ochi a îngheţat.

     

    Mă doare a mamei amintire,

    Mă poartă-n braţe ai mei copii,

    Sfârşitul meu e doar o ştire,

    Rostită într-o adunare de stihii.

     

     

     

    Еще ...

    Oare

    tu oare te gândești la mine?când noaptea cade peste sat,

    si luna plină printre stele

    se pierde-n cerul înstelat?

     

    tu oare te gândești la mine?

    când soarele apune-n mare,

    când gandul plânge in tăcere

    iar visul meu spre tine zboară?

     

    tu oare te gândești la mine?

    când zorii zilei se ivesc,

    si dimineața-ți bate-n ușă

    iar razele te încălzesc?

     

    și dacă timpul va decide

    să ne despartă într-o zi,

    o întrebare am, la tine:

    la mine te vei mai gândi?

    Еще ...

    Un versificator, nu un poet

    Ești un versificator, nu un poet, așa zicea, 

    Fata din Haiti, cu ochi șevrolet, rontzâind dintr-o brioșă, 

    Roz-verzuie, la Starbucks (ea era pasionată de Annick de Souzenelle).

    I-am dat să-mi citească de pe telefon, 

    direct în franceză Je est un autre.

    Am știut dintotdeauna că nu sunt poet, 

    Mă gândeam, în timp ce limba ei împingea

    prin aer un R, et je me suis reconnu poete,

    -Ce teribilă e Poezia- ! 

    În timp ce limba ei împingea prin aer un R, 

    Și doamna care se așezase lângă noi, 

    Mă privea dezaprobator pentru că aveam 44 de ani, 

    Și îmi beam cafeaua cu o puștoaică de culoare, 

    la Starbucks, într-o zi oarecare. 

     

     

    Еще ...

    Priveghi

    La capătul zilei stă noaptea-n priveghi

    Aprinsă e luna să-i țină lumină

    Curg orele triste plecând nicăieri

    Dus  azi ca și ieri, la rând vine mâine

     

    Pământul se-nvârte, nu șade pe loc

    Un soare răsare zâmbind pe-altă lume

    Căldura e-n vise, n-o simt mână-n mâini

    Sclipirea privirii se stinge de jale

     

    Degeaba mă arde pe suflet un dor

    Nu-i pasă lui soarelui ce mă topește

    Etern în priveghi trece timpul în zbor

    Cu mâinile lui peste toate lovește

     

    Văd steaua pe cer dar e prea-ndepărtată

    Dau vina pe nori că n-o pot atinge

    Și-atunci am să stau la priveghi pentru azi

    La fel ca și ieri, probabil și mâine

     

    La capătul verii stă toamna-n priveghi

    Cum iarnă va sta la capăt de toamnă

    Iubirea-mi lipsește s-ating primăveri

    Trec ani-așteptând în priveghi de pomană

    Еще ...

    Поддержите Poezii Online

    Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.

    Спасибо, что помогаете поэзии жить дальше. 🤍