1  

Contradicţii de sezon

E toamnă şi prin vie

Te caut cu nesaţ,

Cad frunzele pe glie,

Eu simt cum mă înalţ!

 

E iarnă latră câinii,

Pe alee te curtez,

Au îngheţat salcâmii,

Eu simt că mă topesc!

 

E primăvară iarăşi

Şi încă te seduc,

Mustesc de sevă caişii,

Eu simt că mă usuc!

 

E vară şi sub floarea

De tei, azi ne iubim,

De soare arde zarea,

Noi doi ne răcorim!


Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: Cătălin Teodoreanu poezii.online Contradicţii de sezon

Дата публикации: 6 февраля 2025

Добавлено в избранное: 1

Комментарий: 3

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 923

Авторизуйтесь и комментируйте!

Комментарий 3

Silvia Mihalachi

Silvia Mihalachi

Poetul Cătălin Teodoreanu, un trubadur însoțit de iubirea pe care o poartă printre anotimpuri, lasă cititorilor urma călătoriei prin frumoase versuri în ,, Contradicții de sezon,,.

Другие стихотворения автора

Două astre

Tot rătăcesc prin locuri stranii,

Dar care-mi par şi familiare,

Îngândurat mă-ntreb întruna

Cum am ajuns în ele oare?

 

Că nu-mi aduc deloc aminte

Cum s-a-ntâmplat de m-am pierdut

Şi nu-nţeleg unde mă aflu

Şi nici nu ştiu când am trecut.

 

Pe un tărâm plin de lumină,

Înveşmântat în raze albastre

Ce cad, pe sub a frunţii boltă,

De pe un cer cu două astre.

 

Ce-s străjuite, de aproape,

De tâmple adânci ca nişte văi...

Iubita mea încep a crede

Că m-am pierdut în ochii tăi.

Еще ...

Sărutul e o floare

Sărutul e o floare

Aparte, fără frunze,

Nu are nici petale,

Doar cele patru buze.

 

Ce dis-de-dimineaţă,

Că-i soare sau că plouă,

Se ating cum faţă-n faţă

Stau două câte două.

 

E floarea ce-i seduce

Pe toţi cu al său nectar,

Dă mierea cea mai dulce

Iubiţilor în dar.

 

Tot timpul înfloreşte

Şi poate fi culeasă

De-ndrăgostiţi prin parcuri,

Grădini, pe lângă casă.

 

E gingaşă din fire

Şi roşie precum focul,

Miroase a iubire

Şi dor, bat-o norocul!

Еще ...

După tine...

Aş vrea să-ţi spun cât sufăr, 

Cât te iubesc de mult,

Dar nu mai pot iubito,

Că după tine-s mut.

 

Şi-aş vrea să îţi văd chipul,

Din ochi ca să ţi-l sorb,

Dar nu mai pot iubito,

Că după tine-s orb.

 

Şi-aş vrea să-ţi aud glasul

Cel dulce şi plăcut,

Dar nu mai pot iubito,

Că după tine-s surd.

 

Şi-aş vrea să scap odată

De dorul ce ţi-l port,

Dar nu mai pot iubito,

Că după tine-s mort.

Еще ...

Femeie!

Nu sunt pe ţărmul mării

Grăunţe de nisip,

De câte ori femeie

Te-aş mângâia pe chip!

 

Tu să mă ierţi, fireşte,

Fiindcă nu ştiu ce spun...

Că am uitat la calcul

Şi scoicile să pun.

 

Nu sunt pe-ntreg Pământul,

Particule de praf,

De câte ori femeie

Te-aş alinta suav!

 

Acum tu să mă ierţi,

Că iarăşi n-am dreptate...

N-am pus la socoteală,

Nici praful de pe Marte.

 

Nu sunt pe lumea aceasta,

Atât de multe frunze,

De câte ori femeie

Te-aş săruta pe buze!

 

Tu să mă ierţi, fireşte,

Din nou pentru confuzie...

De fapt voiam a spune

Cu tot cu buburuze.

 

Nu sunt stele pe boltă

În Calea Lactee,

De câte ori ţi-aş zice,

Că te iubesc femeie!

 

Acum tu să mă ierţi,

Că spun numai prostii...

Desigur nu sunt stele

Şi-n alte galaxii.

Еще ...

Mâini

Stă mortu'-ntins pe spate,

Solemn şi inocent,

Cu mâini împreunate

De-a pururea pe piept.

 

Când mă gândesc, cu ele,

Ce multe a realizat,

Cum a trudit sub stele

Şi-n lună a urcat.

 

Când mă gândesc, cu ele,

Cum a răzbit prin lume,

Că a făcut şi rele,

Că a făcut şi bune.

 

Stă mortu'-ntins pe spate,

În văzul tuturor,

Cu mâini împreunate,

Ce par doar de decor.

 

Când mă gândesc, cu ele,

Cândva că a iubit,

Când mă gândesc, cu ele,

Cândva că a rănit.

 

Cu mâinile ce acuma-s

De gheaţă ca un sloi,

Cum a făcut şi pace,

Cum a făcut război.

 

Stă mortu'-ntins pe spate,

Stingher pe catafalc,

Cu mâini împreunate,

Ce acum nimic nu fac.

 

Când mă gândesc, cu ele,

Că a păcătuit,

Când mă gândesc, cu ele,

Că s-a rugat smerit.

 

Că a făcut cu ele

De toate pe Pământ,

Că a plecat spre stele,

Ori păcătos, ori sfânt.

 

Stă mortu'-ntins pe spate,

Sub ochii ce-l privesc,

Cu mâini împreunate,

Ce acum...se odihnesc.

Еще ...

Iubirea e o tânără frumoasă!

Iubirea e o tânără frumoasă,

Cu pielea-ntinsă, albă cu pistrui

Sau neagră sau de altă rasă,

Cu ochii verzi, albaştri sau căprui.

 

Cu gesturi delicate, pudibonde

Şi zâmbet inocent şi generos,

Cu bucle roşii sau cu bucle blonde

Sau negre ca şi lemnul de abanos.

 

Cu glasul cristalin, catifelat,

Ce ca un susur de izvor răsună,

Cu vorbele rostite aşezat

Sau, dimpotrivă, cu vervă nebună.

 

Cu buze dulci ca flora meliferă

Şi gâtul graţios şi alungit,

Cu sânul sau rotund precum o sferă

Sau ca un con cu vârful ascuţit.

 

Cu şolduri mlădioase şi picioare,

Ce ies de sub rochiţe elegante,

Cu braţul plin de roze încântătoare

Sau crini sau gladiole colorate.

 

Iubirea e o angelică făptură,

Sensibilă, discretă, misterioasă

Sau plină de lumină, de căldură...

Iubirea e o tânără frumoasă!

Еще ...

Стихи из этой категории

În ploaie

Plouă așa de frumos,

Pic, pic, pic, pic, pic,

Ea și mai frumoasă ca ploaia

Pic, pic, pic, pic, pic

Și nu știu dacă-i vremea de vină,

Dar așa mică cum e cât o păstaie,

I-aș lua mâna într-a mea cu blândețe

Și dezbrăcați de umbrele, i-aș spune că o iubesc în ploaie.

Dar la cum o știu de scumpică,

Știu sigur că nu mi-ar răspunde,

S-ar uita la mine timidă

Și-ar lăsa ploaia să ne ude,

Și m-ar distrage cu ochii ei albaștri,

Ca să-și facă cu ploaia legături,

Să-mi spună că mă iubește și ea

Prin picături.

Și-n situația asta eu ce să fac,

Cui să-i răspund oare,

Să o sărut pe ea,

Sau stropii de ploaie?

Normal că pe ea,

Doar țin la a mea viață,

Ahhh, o sărut și după

O iau pe sus în brațe,

Și ploaia se prelinge pe chipul ei

Picăturile haotice îi pătrund peste tot curioase,

Încă de când s-au născut erau predestinate să o atingă,

Ce picături norocoase.

Еще ...

Repetiţie

 Dacă îmi oferi un zâmbet și împart cu tine o glumă
 Treptat, îmi arăți că ești ca berea cu prea multă spumă
 Ce se poate îndepărta, dar te consum așa, 
 Indiferent cât de rău mă va afecta
 
 Să mă-mbăt cu dorința că am găsit pe cineva,
 Împreună să ne completăm, să ne extindem dezvoltarea
 Ca un tablou te zăresc, aproapre-mi de mine cum stai 
 O scenă dulce cum surâzi după fiecare strop de cafea,
 
 Jucându-te-n păr gingaș, îmi readuci liniștea
 Realitatea mă trezește, cunosc ce se va întâmpla 
 Vom continua, vom încerca, dar în final nu ne va interesa 
 Vei rămâne ceva trecător, doar în mintea mea...
Еще ...

Noi

Noi? Lăsăm în urmă, cuib de stele

Semne c-am trecut pe-aici,

Și-am luat cu noi zări efemere

Și vise lungi duse-n tăcere

Iar dintr ele-o adiere,

Ca singura noastră avere

Și multe răni și cicatrici!

...

O și câte vise ne rămân

Câte dorințe refuzate

Nici n-avem multe în comun

Cu lumea asta cu de toate

Cu cei ce știu a da din coate,

Dar noi avem doar un stăpân,

Și generos și blând și bun,

Pe care-l purtăm în sân

În inima ce-n taină bate!

...

Și vom pleca în lumea noastră

Exact așa cum am venit,

Tăcuți, ținându-ne de mână,

Un singur vis, fără sfârșit

De a fi veșnic împreună,

Eu, noaptea ta albastră,

Tu, ciobul meu de lună!

Еще ...

Luni

 

Iubita mea,la inceput de săptămână,

Îți voi trimite un sărut simbolic,

Știind că nu te pot ține de mână,

Și nici să-ți simt parfumul mistic îngeresc,

Să te miros aș vrea dar n-o pot face

Are iubirea briza sa?

Iubindu-te am gândul prins la tine,

Am un suspin dar am și-o mare fericire

Știind că ești iubita mea pe veșnicie

Sau că eu sunt iubirea ta!

(26 februarie 2024 Horia Stănicel)

 

 

 

 

 

Еще ...

Acolo nimic nu se sfârșește

 

Să nu cobori în adâncul

unde mă sting încet,

ci atinge-mi tăcerea... 

fără murmur sau șoapte, 

doar lipește-ți degetul de buze. 

 

Rămâi în cercul luminii,

unde există o rană,

și inima mea, sângerândă,

te va recunoaște din nou.

 

Fiindcă acolo unde mă sfârșesc,

începe lumina ta,

iar între noi, tăcerea

devine rugă.

 

Și dacă vei simți chemarea

din miezul oaselor mele,

nu te teme — e doar dorul

care a învățat să respire.

 

El se preface în cântec,

într-o lumină care nu arde,

și mângâie conturul

a tot ce am fost.

 

Atunci vei ști că tăcerea

nu mai desparte nimic,

ci doar păstrează

ecoul iubirii dintâi.

 

Acolo…

Acolo nimic nu se sfârșește!

Еще ...

Fluturii amorului !

Printre oase-ndestulate ..

Prin ruinele de ceata ,

Zac paginii mei de fluturi 

Nu se vad printre albeata .

 

Stau paginii mei de fluturi ,

Pling saracii sau duc dorul , 

Nu mai pot fara saruturi ..

Simt distanta si amorul .

 

Au fost fluturi .. dar ruina 

Dragostei inflacarate ,

Au distrus din ei regina 

Cicatrici lasing urmate .

 

Nu ii mai simt , probabil ..

Zac in loc printre morminte 

Ingrijiti nu sunt amabil 

Au ramas doar oseminte .

 

Parca-i rupt ceva din mine ..

Pulsul bate-ncetisor ,

E blestem sau dorul vine ?

E al dracului AMOR!

Еще ...

Поддержите Poezii Online

Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.

Спасибо, что помогаете поэзии жить дальше. 🤍