Când dansez la tine-n palmă
Când dansez la tine-n palmă
Simt că totul e o povară
Și că timpul se agită
Și înăuntru urlu de frică
Nu înțeleg de ce cu ochii dulci
Îmi scurgi nisipul de sub picioare
Și îngrozitor de lin mă duci
Spre înecuri dulci acrișoare
Când totul te obosește pretutindeni
Ca o pasăre neodihnită te înfășori
Și te uiți în gol mărunt
Ma cutremură un gând
Cu disconfort în frunte îmi tremur
Un gând aparte de cutremur
Tu visai oare la ea
Cât eu visam la tine?
Стихи из этой категории
Toamnă de aur
Octombrie-n prag, cu aerul-n schimbare,
Pictează-n nuanțe calde, peisajul întreg.
Strugurii copți, în coșuri se adună,
Mustul dulce, fermentează, în liniște-și spune.
Frunzele-n roșu, galben, aurii, dansează,
Și-n vânt se-mprăștie, ca fluturi voioase.
Miros de pământ umed, de fân și de mere,
O simfonie-n aer, ce inima o umple.
Soarele-apune, cu raze de aur,
Și-n pădure, umbra-și întinde, ușor.
Toamna e-un tablou, pictat cu măiestrie,
O poveste-n culori, de o frumusețe rară.
Punct infinit
Te vad, ma zbori in cele mai înalte ceruri
Când îți respir din aura verzuie
Spini calzi de lumeni ca sa ma învălui
Pana in vecii-n care-o sa ma nărui.
Se crapa zori si tu ești infinit cu mine
Se aduna norii-n flăcări la apus
Tu nu ești niciodată dus
Și niciodată nu-mi aduci suspine.
Ochi in ochi si mâna-n mâna
Pana din noi nimic n-o sa rămână
Lăsam in urma oameni, paradis
Și mergem unde ne e scris.
Atunci Când
Atunci când sunt cu tine timpul accelerează,
Tic-Tac, Tic-Tac, până plec acasă.
Atunci când te-am în brațe
Doi devine unu,
Unu devine noi,
Tu cu mine,
Înșirați pe foi.
Două inimi străine parcă se cunosc de fapt,
Altfel cum ar bate, dacă nu sincronizat, accelerat?
Atunci când te privesc, analizez.
Fiecare detaliu, de sus în jos, până cedez.
Atunci când îmi vorbești îți recunosc glasul,
Atunci când taci îți descifrez dansul.
Atunci când plângi îmi plouă acasă,
Atunci când razi ploaia mă lasă.
Atunci când sunt cu tine te iubesc,
Atunci când te iubesc,
Trăiesc.
Un vis divin
Gândul mă poartă spre tine, prin spațiu și timp
Mi te așează pe pleoape intr-un pahar de vin
Și-ți șoptesc tăcut un vis ce l-am avut
Ce va rămâne poezie într-un viitor trecut
Era ca-n rai...
Îmi dădeai părul peste umăr și mă sărutai
Pielea fină și catifelată ușor mi-o atingeai
Și ne inecam în păcate cu patimă
Sfârșind frumos povestea asta zbuciumată....
Era ca-n viață...
Și îmi șopteai că sunt frumoasă
Că-s senzuală și nebunește de gustoasă
Că al meu chip când te privesc e storcător de minți
Căci te priveam și mă luau fiori reci și fierbinți...
Era ca niciodată...
Îmi scoteai breteaua ce se voia atârnată
Îmi sărutai corpul de vin înfierbântat
De dorință și plăcere m-am lăsat purtată
Atât de mult si arzător te-am așteptat...
Și m-am umplut de tine în visul meu de noapte
Nu ești să mă mai pierd în ochii tăi căprui
Doar risipesc vise încinse într-o carte
În poezii... rostite oricui și... nimănui.
Mai bine eram copac
Când în ochii tăi mă uitam
In adâncul abis cădeam
Poate măcar un vals am fi dansat
Însă planul meu deja era stricat
La miez de noapte, uitându-mă la cer
Eu încă încerc să sper
Eu totuși sper ca voi uita
Dar simt cum încă mă-urmarește umbră ta
Însă încă îmi alină inima
Dulcea, poezia ta
Uneori mă gândesc ce-ar trebui să fac
Dar de-această dată cred că e mai bine să tac
Însă așa, mă simt înecat în lac
Iar în gandu-mi mă gândesc
Mai bine eram copac...
Cer instelat
Cer instelat
Tu ai un Creator minunat
Ai fost creat cu blandete
Si cu linii binealese
Cer instelat
Pe bolta cereasca ai fost creat
De un Mare Creator
Care domneste acum pe tron
Tronul gloriei marete
Si al dreptatii neintelese
Cum sa spui tu omule ca Isus te-a abandonat?
Cand El pentru tine a creat un cer instelat
Pentru ochii tai frumosi
Ca sa-i ai zilnic bucurosi
Lauda-L pe Dumnezeu
Roaga-te la El mereu
El nu te-a abandonat
Chiar daca tu de El ai uitat
Bucura-te!suflete frumos!
Caci Domnul nu ti-a dat un cer neguros!
Ti-a dat un cer instelat
Ca tu sa te bucuri de el neincetat
Cer instelat...
Ce frumos,Dumnezeu te-a creat
Cu contururi armonioase...
Si stele gratioase..
Domnul fie Laudat!
Fiindca,El te-a creat!...
Toamnă de aur
Octombrie-n prag, cu aerul-n schimbare,
Pictează-n nuanțe calde, peisajul întreg.
Strugurii copți, în coșuri se adună,
Mustul dulce, fermentează, în liniște-și spune.
Frunzele-n roșu, galben, aurii, dansează,
Și-n vânt se-mprăștie, ca fluturi voioase.
Miros de pământ umed, de fân și de mere,
O simfonie-n aer, ce inima o umple.
Soarele-apune, cu raze de aur,
Și-n pădure, umbra-și întinde, ușor.
Toamna e-un tablou, pictat cu măiestrie,
O poveste-n culori, de o frumusețe rară.
Punct infinit
Te vad, ma zbori in cele mai înalte ceruri
Când îți respir din aura verzuie
Spini calzi de lumeni ca sa ma învălui
Pana in vecii-n care-o sa ma nărui.
Se crapa zori si tu ești infinit cu mine
Se aduna norii-n flăcări la apus
Tu nu ești niciodată dus
Și niciodată nu-mi aduci suspine.
Ochi in ochi si mâna-n mâna
Pana din noi nimic n-o sa rămână
Lăsam in urma oameni, paradis
Și mergem unde ne e scris.
Atunci Când
Atunci când sunt cu tine timpul accelerează,
Tic-Tac, Tic-Tac, până plec acasă.
Atunci când te-am în brațe
Doi devine unu,
Unu devine noi,
Tu cu mine,
Înșirați pe foi.
Două inimi străine parcă se cunosc de fapt,
Altfel cum ar bate, dacă nu sincronizat, accelerat?
Atunci când te privesc, analizez.
Fiecare detaliu, de sus în jos, până cedez.
Atunci când îmi vorbești îți recunosc glasul,
Atunci când taci îți descifrez dansul.
Atunci când plângi îmi plouă acasă,
Atunci când razi ploaia mă lasă.
Atunci când sunt cu tine te iubesc,
Atunci când te iubesc,
Trăiesc.
Un vis divin
Gândul mă poartă spre tine, prin spațiu și timp
Mi te așează pe pleoape intr-un pahar de vin
Și-ți șoptesc tăcut un vis ce l-am avut
Ce va rămâne poezie într-un viitor trecut
Era ca-n rai...
Îmi dădeai părul peste umăr și mă sărutai
Pielea fină și catifelată ușor mi-o atingeai
Și ne inecam în păcate cu patimă
Sfârșind frumos povestea asta zbuciumată....
Era ca-n viață...
Și îmi șopteai că sunt frumoasă
Că-s senzuală și nebunește de gustoasă
Că al meu chip când te privesc e storcător de minți
Căci te priveam și mă luau fiori reci și fierbinți...
Era ca niciodată...
Îmi scoteai breteaua ce se voia atârnată
Îmi sărutai corpul de vin înfierbântat
De dorință și plăcere m-am lăsat purtată
Atât de mult si arzător te-am așteptat...
Și m-am umplut de tine în visul meu de noapte
Nu ești să mă mai pierd în ochii tăi căprui
Doar risipesc vise încinse într-o carte
În poezii... rostite oricui și... nimănui.
Mai bine eram copac
Când în ochii tăi mă uitam
In adâncul abis cădeam
Poate măcar un vals am fi dansat
Însă planul meu deja era stricat
La miez de noapte, uitându-mă la cer
Eu încă încerc să sper
Eu totuși sper ca voi uita
Dar simt cum încă mă-urmarește umbră ta
Însă încă îmi alină inima
Dulcea, poezia ta
Uneori mă gândesc ce-ar trebui să fac
Dar de-această dată cred că e mai bine să tac
Însă așa, mă simt înecat în lac
Iar în gandu-mi mă gândesc
Mai bine eram copac...
Cer instelat
Cer instelat
Tu ai un Creator minunat
Ai fost creat cu blandete
Si cu linii binealese
Cer instelat
Pe bolta cereasca ai fost creat
De un Mare Creator
Care domneste acum pe tron
Tronul gloriei marete
Si al dreptatii neintelese
Cum sa spui tu omule ca Isus te-a abandonat?
Cand El pentru tine a creat un cer instelat
Pentru ochii tai frumosi
Ca sa-i ai zilnic bucurosi
Lauda-L pe Dumnezeu
Roaga-te la El mereu
El nu te-a abandonat
Chiar daca tu de El ai uitat
Bucura-te!suflete frumos!
Caci Domnul nu ti-a dat un cer neguros!
Ti-a dat un cer instelat
Ca tu sa te bucuri de el neincetat
Cer instelat...
Ce frumos,Dumnezeu te-a creat
Cu contururi armonioase...
Si stele gratioase..
Domnul fie Laudat!
Fiindca,El te-a creat!...
Другие стихотворения автора
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.
Imagine anonima
nu știu dacă e ceva în părul lui
în ochii lui
sau în zâmbetul lui
poate în modul cum vorbește
sau în sunetul vocii lui
poate e doar în privirile lui
sau aerul din jur
dar de câte ori îmi iese-n cale
e mai frumos ca de fiecare data
când ne-am întâlnit
dar mă tem că într-o zi
va atinge perfecțiunea
ca se va transforma într-o stea
strălucind pe exterior
plin de foc pe interior.