2  

Reflecții, dacă..dacă..parcă!

 

 

 

 

De ce scrii poezie, dragă Cezar!?

( un mic fragment, dintr-o discuție cu al meu bun amic, C,  la o cafea amăruie)

Dându-ne întâlnire, la o cafea, să depănăm amintiri și desigur să ne contrazicem, de ce politichie se mai face pe malul Dâmboviței, de-ai noștri aleși și, desigur și, pe marginea șanțului de precupețe și-n crâșme de ,,autocunoscători", mai ales când mintea
le e ,,aburindă" iar, crașmarul bucuros și avid să-și rotungească câștigul cu încă trei arginți, ,,botezând" vinul ( practică veche dar de actualitate )...că de, tăria multă poate dăuna grav sănătății, iar...de, puțină apă, duce la prelungirea discuțiilor
,,bahice" și la aprinderea spiritelor, dar niciodată, la incendii....am purces și noi sorbind din cafeaua amăruie, la o discuție literară, ca buni cunoscători ai genurilor... că de, aici toată lumea se pricepe la dat sfaturi și la a critica și mai puțin de a ,,trudi" cu penița și mintea, pentru încântarea cititorului.

...............................

Deodată, bunul meu hâtru prieten, mă dojenește și mă intreabă: dragă  Cezar, de ce scrii poezie, în aste timpuri, când lumea, a uitat de mult acest gen literar,  care în paranteză îți spun că mi-e unul îmi place... dar de, eu am o vârstă și iubesc ce scrii... moment când își ridică privirea și admirativ îmi zâmbește în semn de prețuire...și continuă...de ce nu scrii proză, că știu că ai începute mai multe
,,ciorne- manuscrise" , în care subiectele abordate sunt destul de interesante și ar putea capta cititorul.

După o mică reflecție..că de, am o vârstă și experiența vieții, ii mărturisesc...

Dragă amice: citesc proză și cărțile tale pe care le scrii cu mare har și talent și sunt bucuros, încântat că pui pe
,,masa" cititorului
asemenea gen literar și, te bucuri de multă apreciere, dar eu, niciodată, nu voi renunța la vers, rimă și, a reflecta cât mă pricep, prin poezie, la realitatea vieții ce ne înconjoară, la amintirile copilăriei cu năzdrăveniile ei, la clipele trăite în adolescență, la iubirile nevinovate sau poate vinovate, la satul nostru natal ( noi fiind consăteni ), la părinții noștri care nu mai sunt, dar ne-au lăsat pe noi să le ducem numele și să fim mândri de ei, la școli, dascăli, învățătură, examene, reușite, eșecuri, la realizări, nerealizări, năzuințe în activitate profesionala, la familie, prieteni, dușmani, adevăr, minciună,  la, la....la... multe ar fi de spus... că de, ani am adunat în spate și tinerețea este acum, doar amintire, iar bătrânețea...reflecție
și boli adunate.

...................

Așa că, dragă prietene, îți zic că poezia pentru mine este viață, pasiune, izvor nesecat cu apă vie, este reflectarea trăirilor
în timp, ale unui călător pe acest pământ, care știe de unde vine, dar nu cunoaște destinația și nici când va coborî, urca, spre o nouă călătorie, destinație.

Poezia îmi este povestea vieții, pe care am încercat și sper că am reușit prin versul meu să transmit cititorului, o mică parte din frumusețea dar și urâciunea ei.

Prin poezie mi-am
,,cântat" ( toate poeziile mele sunt puse pe melodii ),
,,Realitatea vieții". Am scris ce am simțit și, am simțit să scriu, cu iubire  și dăruire.

..........................

La auzul celor spuse, prietenul meu drag, C, a încuviințat din cap, în semn de prețuire, ne-am înghițit stropul rece de cafea, rămas pe fundul ceștii, ne-am îmbrățișat amical și pornit fiecare pe cărări cunoscute, adică, spre casă, la familia  noastră, unde  suntem așteptați de scumpele soții, cu masa întinsă și plină cu alese bucate...moldovenești. de le mănânci cu ochii, și-ți lasă gura apă...că de, n-am băut vin ,,botezat", dar papilele olfactive si gustative simt mirosul și gustul și, ne ,,udă" gura.. de, apă peste tot.
.

Pe drum, mucalit, am reflectat...dacă poate prietenul meu are dreptate și ar trebui să mă adun și să-mi finalizez ,,romanele" care stau pe undeva în așteptare. Dacă, dacă, dacă...parcă!! Timpul va rezolva dilema mea.

Timpul m-a ajuns, că de, am o vârstă  dar, nu-mi ajunge!

Doamne dă-mi sănătate, iar tu, Timpule mai lasă-mi... timp!

Vă îmbrățișez cu toată dragostea!

Cezar, Piatra Neamț!


Категория: Проза

Все стихи автора: Zugun poezii.online Reflecții,  dacă..dacă..parcă!

Дата публикации: 22 апреля

Добавлено в избранное: 2

Timp de citire: ~7 min.

Просмотры: 1042

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

Surprins am fost...!

Văd că îmi arăți sentimente

Pe care nu pot să le traduc,

Doar simt cum inima îmi bate

Și-ncet, încet, încep să mă usuc

 

Nu știu cum să vin mai lângă tine

Că sunt cuprins de-atâtea îndoieli,

Port frică să nu fiu cumva respins

Și-n minte am mulțimi de șuvoieli.

 

Ne întâlnim în fiecare dimineață

În drumul nostru ce duce undeva,

Ne salutăm fără a rosti vreo vorbă

Și doar privirile parc'-ar spune ceva.

 

Ieri mi-am propus să-i mărturisesc

Că-mi este dragă și-o vreau a mea,

Azi când ne-am văzut eram ca mut

De unde speach, s-o cuceresc pe ea?

 

Dar și mâine din nou ne-om întâlni

Și voi avea mai mult curaĵ să-i spun,

Nu doar că m-am îndrăgostit lulea

Și că aș vrea s-avem un viitor comun.

 

Surprins am fost a doua zi de fată

Când s-a apropiat și mi-a șoptit,

Că și-ar dori să fim prieteni buni

La care vorbe, pe loc eu am muțit.

.....................................

Azi, când amintiri mai depănăm

La o cafea cu scumpa mea soție,

Ne tachinăm și cu umor îi spun

Ce mult curaĵ ai mai avut...Marie!

 

 

 

 

Еще ...

Era o zi de toamnă!

Cred că visez sau poate nu

La anii ce repede-au trecut,

La amintirile din facultate

Unde pe tine te-am cunoscut

 

Era o zi de toamnă

Pe care n-o s-o uit,

Că mi-ai ieșit în cale

Și m-am îndrăgostit

 

Și greul a-nceput

Cum pot să-i spun,

Că inima îmi zice

Cu ea să mă cunun

 

Dar pân' la cununie

Era o cale lungă,

Întâi s-ajung la ea

Și nu cumva să fugă

 

Curaj eu mi-am făcut

Să o invit la o plimbare,

Și fără a primi răspuns

Șiret i-am oferit o floare

 

O văd cât s-a mirat

De îndrăzneala mea,

Și cum m-a refuzat

Și mi-a întins floarea

 

Pe loc m-am rușinat

Și scuze mi-am cerut,

Capul mi-am înclinat

În semn de bun salut

 

Atunci vă spun că am trăit

O foarte mare dezamăgire,

Și trist pe loc eu am simțit

Că totu-a fost doar amăgire

 

Dar cum pe lume este-o soartă

În care eu tot timpul am crezut,

Când s-a făcut anul de studiu

Noi împreună, în grupă, am căzut

 

De-aici n-au fost prea multe piedici

Până ce noi prieteni buni am devenit,

Și nici să facem vreun efort prea mare

Să ne trezim unul de altul..îndrăgostit

 

Anii s-au perindat cu multe încercări

Cu bune, rele, bucurii și chiar regrete,

Până ce anul cinci a dat verdictul

E timpul pentru voi...la verighete!

 

Еще ...

Nemurirea!

Vreau să fiu eu astrul care,

Îți luminează calea pe pământ

Și niciodată să nu-mi dispară

Iubirea promisă ție sub jurământ

 

Sub soare să fiu norul care,

Picură pe tine apa binecuvântată

Iar inima-ți tot timpul să-mi arate

Că este pentru mine cu dragoste-ncărcată

 

Și aș mai vrea să fiu eu infinitul,

De unde să-ți primești tu fericirea,

Să-mi fii iubita mea cea mult visată

Și lângă tine să-mi trăiesc eu..nemurirea!

 

Еще ...

Fram!

Stau în cușcă mea și-s vigilent 

Cu ochii țințiți, mereu, la poartă,

Curtea o păzesc și, zi și, noapte

De lătratul meu, nimeni nu scapă.

 

De-i străin, pisică sau alt animal 

Mă reped și, aș vrea...să-l mușc,

Și doar la comanda ,,Fram, la loc"

Dau din coadă și merg să mă culc.

 

Nu-s cu pedigree și, nici de rasă 

Dar simt că-s iubit și-s răsplătit, 

Cu cărniță, oase și-alte bunătăți

Așa că vă ,,latru", sunt...un fericit.

 

Uneori mai fac prostii...de câine 

Și alerg după găini și, gardul sar,

Recunosc că am greșit și-s hoț 

La stăpân.. mă gudur și...dispar.

 

Sunt acum, doar, cățelandru mic

Alintat și, mă învârt în jurul cozii,

Mânc cu poftă multă ca să cresc 

Câine rău să fiu, să-mi arăt..colții!

 

 

 

 

Еще ...

Singur...cu destinul!



Pe tine te-am pierdut, că n-am știut
Când fericit eram să dăruiesc iubire,
Iar lacrima ascunsă-ți după pleoapă
Nu am zărit-o, că este, în a ta privire.

Te-am întâlnit când toamna începea
Să fure din căldura zilei, s-aducă frig,
Iar noi înfometați după o zi de cursuri
Stăteam la rând să prindem un covrig.

Atunci, ceva frumos mi s-a-ntâmplat
Când inima s-a dus, la puls de-o sută,
Și am simțit plăcut, pentru întâia oară
Că mă îndrăgostesc...de o necunoscută.

Timid am îndrăznit să-i cer o întâlnire
Fără a ști de vrea, sau poate mă refuză,
Dar, am rămas surprins că mi-a zis...da
Și n-am fost nevoit să-i spun, mă scuză.

Pașii ne-au dus, prin minunate locuri
Pe unde ne-am promis că ne-om iubi,
Iar când în viață, vor veni și, încercări
Vom ști luptă să ducem și chiar, zâmbi.

Timpul ne-a dat răgaz să ne cunoaștem
Și să formăm perechea... binecuvantată,
Însă nu m-a-nvățat, să știu a dărui iubire
Iar dragostea să-mi fie, pură, adevarată.
.................................................
Acum, când singur îmi trăiesc destinul
Mă-ntreb, unde s-a strecurat minciună,
Și dacă în această viață, atât de scurtă
Să-i pot rosti în șoaptă...,,noapte bună"!





Еще ...

Te chem...iubire!

Te chem, dar nu vrei să m-auzi,

Și simt cât de departe-mi ești,

Cred că tu ceva mie-mi ascunzi,

Motiv găsești să nu-mi vorbești

 

Nu știu de ce privirea-mi ocolești,

Și ești mereu cu ochii în pământ,

Doar zi-mi că încetezi să mă iubești,

Și că iubirea a fost o frunză-n vânt

 

De vrei să pleci, nu stau în calea ta,

Voi înțelege că ai găsit pe-altcineva,

Și unde...poate îți vei găsi fericirea,

Ce nu se află la mine și...altundeva

 

Nu-ți voi aduce niciun fel de acuze,

Și dimpotrivă sincer îți voi mulțumi,

Și de-i nevoie, voi prezenta și scuze,

Că n-am știut prea bine a prețui/iubi

.............................

 

A fi îndrăgostit de cineva e minunat,

Și să primim iubire cu toții ne dorim,

Și ce frumos este când omu-i binecuvântat,

De Cel de Sus, ce ne îndeamnă...să iubim!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

 

Еще ...

Стихи из этой категории

RENAȘTEREA BIZANTINĂ Mișcarea Internațională pentru Renașterea Creștin-Ortodoxă, Culturală și Spirituală

RENAȘTEREA BIZANTINĂ

 

MIȘCAREA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RENAȘTEREA CREȘTIN-ORTODOXĂ, CULTURALĂ, SPIRITUALĂ ȘI EDUCAȚIONALĂ

 

Inițiator și autor al conceptului: Cristian Diaconița

Țara de origine a inițiativei: România

Caracterul inițiativei: cultural, spiritual, educațional, artistic, istoric și umanitar

 

Deviză fundamentală:

 

„Prin Hristos, spre lumină; prin cultură, spre unitate; prin iubire, spre pace.”

 

---

 

PREZENTAREA GENERALĂ A MARELUI PROIECT INTERNAȚIONAL

 

1. Nașterea unei noi inițiative culturale și spirituale

 

Renașterea Bizantină reprezintă o inițiativă amplă, concepută de Cristian Diaconița în România, având drept scop promovarea, conservarea, dezvoltarea și transmiterea valorilor creștin-ortodoxe și a moștenirii civilizației bizantine către generațiile prezente și viitoare.

 

Această inițiativă pornește de la convingerea că istoria, credința, cultura, educația și arta reprezintă elemente fundamentale ale identității unui popor și ale dezvoltării unei civilizații. Într-o lume în continuă schimbare, păstrarea patrimoniului spiritual și cultural devine o responsabilitate importantă pentru fiecare generație.

 

Civilizația bizantină a fost una dintre cele mai importante civilizații ale istoriei universale. Timp de peste un mileniu, Imperiul Roman de Răsărit, cunoscut în istoriografie sub numele de Imperiul Bizantin, a reprezentat un centru de putere politică, spirituală, culturală, artistică și intelectuală. Capitala sa, Constantinopolul, a fost unul dintre cele mai importante orașe ale lumii medievale, un loc în care s-au întâlnit tradițiile greco-romane, creștinismul răsăritean, cultura orientală și numeroase influențe ale popoarelor din jurul Mediteranei.

 

Moștenirea bizantină nu se limitează la monumente istorice sau la amintirea unui imperiu dispărut. Ea continuă să existe prin credința ortodoxă, prin arhitectura bisericească, prin pictura de icoane, prin muzica psaltică, prin manuscrise, prin literatura teologică, prin tradițiile liturgice și prin patrimoniul cultural al numeroaselor popoare care au păstrat și dezvoltat această moștenire.

 

Renașterea Bizantină își propune să valorifice această moștenire într-o formă contemporană, printr-o activitate organizată, pașnică și deschisă cooperării internaționale.

 

Nu este vorba despre reconstruirea politică sau teritorială a Imperiului Bizantin și nici despre revendicarea unor teritorii sau puteri istorice. Este vorba despre renașterea valorilor culturale, spirituale, artistice și educaționale care au contribuit la dezvoltarea civilizației bizantine.

 

Inițiativa urmărește să transforme respectul față de trecut într-o responsabilitate pentru viitor.

 

2. Viziunea fundamentală

 

Viziunea Renașterii Bizantine este aceea a unei mișcări culturale internaționale care să contribuie la dezvoltarea unei societăți în care credința, cultura, educația, frumusețea artistică, respectul pentru istorie și solidaritatea umană să ocupe un loc important.

 

Această viziune se întemeiază pe mai multe principii:

 

- respectarea valorilor creștin-ortodoxe;

- conservarea patrimoniului istoric și cultural;

- promovarea adevărului istoric și a cercetării academice;

- dezvoltarea educației și a culturii;

- susținerea artei și a muzicii bizantine;

- promovarea identității culturale a popoarelor;

- respectarea demnității fiecărei persoane;

- cooperarea internațională;

- apărarea păcii și a dialogului;

- sprijinirea persoanelor vulnerabile;

- transmiterea tradițiilor către generațiile viitoare.

 

Renașterea Bizantină dorește să fie o inițiativă care să unească oameni prin cultură, educație, respect reciproc și dorința de a păstra valorile istorice.

 

Această mișcare nu urmărește uniformizarea popoarelor și nici înlocuirea identităților naționale. Dimpotrivă, consideră că fiecare popor are propria sa istorie, propria sa limbă și propriile sale tradiții, iar toate acestea merită respectate și cunoscute.

 

3. Misiunea Renașterii Bizantine

 

Misiunea principală constă în promovarea unei renașteri culturale și spirituale inspirate de civilizația bizantină și de tradiția creștin-ortodoxă.

 

Această misiune se va realiza prin proiecte concrete, desfășurate progresiv, în domenii precum educația, cercetarea istorică, literatura, muzica, artele plastice, arhitectura, conservarea monumentelor, turismul cultural și activitatea umanitară.

 

Renașterea Bizantină urmărește să creeze legături între instituții culturale, universități, biblioteci, muzee, conservatoare, fundații și comunități interesate de patrimoniul bizantin.

 

Un obiectiv important este dezvoltarea unei rețele internaționale de colaborare, prin care specialiștii și iubitorii culturii bizantine să poată împărtăși cunoștințe, să organizeze activități comune și să contribuie la păstrarea patrimoniului.

 

Misiunea nu se limitează la promovarea trecutului. Ea urmărește și dezvoltarea unor proiecte contemporane care să demonstreze că valorile culturale și spirituale pot continua să inspire creația artistică, educația și viața comunităților.

 

MARILE DIRECȚII DE DEZVOLTARE

 

4. Renașterea spirituală creștin-ortodoxă

 

Credința creștin-ortodoxă reprezintă unul dintre fundamentele spirituale ale Renașterii Bizantine.

 

Învățătura lui Iisus Hristos, iubirea aproapelui, iertarea, smerenia, milostenia, adevărul, dreptatea și pacea constituie repere morale esențiale pentru această inițiativă.

 

Creștinismul răsăritean a avut o contribuție profundă la dezvoltarea civilizației bizantine. Biserica, mănăstirile, teologia, imnografia și arta sacră au reprezentat elemente fundamentale ale vieții spirituale și culturale.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea cunoașterii istoriei creștinismului, a tradiției ortodoxe, a Sfintei Scripturi, a scrierilor patristice și a vieților sfinților.

 

Se propune realizarea unor lucrări educaționale, publicații, conferințe, expoziții și documentare despre istoria Bisericii și despre personalitățile care au contribuit la dezvoltarea spiritualității creștine.

 

Un loc important îl vor ocupa Sfinții Părinți și marii învățători ai Bisericii, între care:

 

- Sfântul Vasile cel Mare;

- Sfântul Grigorie Teologul;

- Sfântul Ioan Gură de Aur;

- Sfântul Atanasie cel Mare;

- Sfântul Ioan Damaschin;

- Sfântul Roman Melodul;

- Sfântul Maxim Mărturisitorul;

- Sfântul Fotie cel Mare;

- Sfântul Grigorie Palama.

 

Prin studierea și promovarea contribuțiilor acestora, inițiativa dorește să ofere generațiilor tinere posibilitatea de a cunoaște bogăția spirituală și intelectuală a tradiției creștine.

 

Renașterea Bizantină va respecta învățătura Bisericii Ortodoxe, rânduielile canonice și autoritatea instituțiilor bisericești. Inițiativa culturală nu pretinde să exercite atribuții bisericești și nu înlocuiește activitatea clerului sau a instituțiilor religioase.

 

5. Marea renaștere a muzicii bizantine și a muzicii psaltice

 

Muzica bizantină reprezintă una dintre cele mai valoroase moșteniri ale civilizației răsăritene.

 

De-a lungul secolelor, cântarea bizantină a însoțit rugăciunea, slujbele bisericești și marile sărbători creștine. Prin melodiile sale, prin sistemul celor opt glasuri și prin bogăția imnografiei, această tradiție a devenit o expresie deosebită a spiritualității ortodoxe.

 

Renașterea Bizantină urmărește să contribuie la păstrarea, studierea și promovarea muzicii psaltice la nivel național și internațional.

 

Se propune dezvoltarea unui Conservator Internațional de Muzică Bizantină, care să ofere programe de studiu pentru elevi, studenți, cântăreți bisericești, cercetători și interpreți.

 

Printre domeniile de studiu se vor afla:

 

- istoria muzicii bizantine;

- muzica paleobizantină;

- muzica mediobizantină;

- muzica neobizantină;

- reforma muzicală din 1814;

- semiografia bizantină;

- teoria muzicii psaltice;

- cele opt glasuri bisericești;

- tipurile de cântare liturgică;

- imnografia ortodoxă;

- interpretarea cântărilor tradiționale;

- manuscrisele muzicale vechi.

 

Un proiect deosebit de important îl reprezintă organizarea Festivalului Internațional de Muzică Bizantină, eveniment dedicat promovării tradițiilor psaltice ale diferitelor Biserici Ortodoxe.

 

Festivalul ar putea reuni coruri, protopsalți, profesori, cercetători și tineri interpreți din numeroase țări.

 

Se propune, de asemenea, realizarea unei Mari Biblioteci de Muzică Bizantină, în care să fie conservate și catalogate manuscrise, partituri, cărți, înregistrări și studii de specialitate.

 

Prin aceste activități, Renașterea Bizantină urmărește să contribuie la păstrarea unei tradiții muzicale care reprezintă o parte importantă a patrimoniului spiritual universal.

 

6. Renașterea artei bizantine

 

Arta bizantină este una dintre cele mai recognoscibile forme de expresie artistică ale lumii creștine.

 

Icoanele, frescele, mozaicurile, manuscrisele împodobite și obiectele liturgice au contribuit la formarea unei identități artistice deosebite.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea acestei arte prin expoziții, ateliere, cursuri, publicații și proiecte internaționale.

 

Se propune organizarea unor expoziții dedicate icoanelor bizantine, în care să fie prezentate tehnicile tradiționale, simbolurile creștine, evoluția stilurilor și contribuția marilor școli de pictură.

 

Un alt obiectiv este dezvoltarea unei Academii Internaționale de Artă Bizantină, destinată studiului iconografiei, al mozaicului, al frescei, al caligrafiei și al ornamentelor tradiționale.

 

Această academie ar putea organiza cursuri, conferințe și ateliere în colaborare cu instituții de învățământ și specialiști în conservarea patrimoniului.

 

Se urmărește și promovarea artiștilor contemporani care creează lucrări inspirate de estetica bizantină, cu respectarea tradiției iconografice și a specificului artei sacre.

 

7. Arhitectura bizantină și dezvoltarea stilului neo-bizantin

 

Arhitectura bizantină a lăsat în urmă unele dintre cele mai importante monumente ale istoriei arhitecturii.

 

Cupolele monumentale, planurile arhitecturale specifice, mozaicurile, coloanele, arcadele și decorurile interioare au contribuit la definirea unui stil artistic și arhitectural cu o puternică identitate.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea cunoașterii arhitecturii bizantine și dezvoltarea unor proiecte contemporane inspirate de această tradiție.

 

Se propune realizarea unor proiecte de arhitectură neo-bizantină pentru:

 

- biblioteci culturale;

- muzee istorice;

- centre educaționale;

- săli de concerte;

- institute de cercetare;

- centre de conferințe;

- spații expoziționale;

- complexe culturale.

 

Aceste construcții vor îmbina inspirația bizantină cu cerințele arhitecturii moderne, respectând normele de siguranță, funcționalitate și protejare a mediului.

 

Inițiativa urmărește, de asemenea, susținerea restaurării monumentelor istorice, prin colaborarea cu specialiști autorizați și cu instituțiile competente.

 

8. Literatura, filosofia și marile opere ale civilizației bizantine

 

Literatura și filosofia au reprezentat domenii importante ale culturii bizantine.

 

Scrierile teologice, cronicile istorice, tratatele filosofice, operele poetice și manuscrisele au contribuit la transmiterea cunoștințelor și la păstrarea patrimoniului intelectual.

 

Renașterea Bizantină urmărește să încurajeze studiul și publicarea acestor opere.

 

Se propune dezvoltarea unei Edituri Internaționale Renașterea Bizantină, care să publice lucrări de istorie, teologie, filosofie, literatură, artă și cultură.

 

Un proiect important va fi traducerea și promovarea unor texte istorice și literare în mai multe limbi, pentru ca acestea să poată fi cunoscute de un public internațional.

 

Se urmărește realizarea unei colecții dedicate marilor personalități bizantine, precum împărați, istorici, teologi, filosofi, poeți, imnografi și oameni de cultură.

 

Prin intermediul acestor publicații, inițiativa dorește să contribuie la apropierea dintre cercetarea academică și publicul larg.

 

9. Educația și formarea noilor generații

 

Educația este una dintre cele mai importante investiții pentru viitorul unei societăți.

 

Renașterea Bizantină urmărește să ofere tinerilor posibilitatea de a descoperi istoria, cultura, arta și spiritualitatea civilizației bizantine.

 

Se propune organizarea unor cursuri, seminare, tabere educaționale, concursuri, olimpiade culturale și programe de schimb internațional.

 

Tinerii interesați vor putea participa la activități dedicate istoriei Bizanțului, muzicii psaltice, picturii de icoane, arhitecturii, limbilor clasice și cercetării documentelor istorice.

 

Un proiect important este înființarea Academiei Bizantine, concepută ca un centru de educație și cercetare.

 

Aceasta ar putea cuprinde mai multe departamente:

 

1. Departamentul de Istorie Bizantină;

2. Departamentul de Teologie și Cultură Creștină;

3. Departamentul de Muzică Bizantină;

4. Departamentul de Artă și Iconografie;

5. Departamentul de Arhitectură și Patrimoniu;

6. Departamentul de Literatură și Filosofie;

7. Departamentul de Cercetare Istorică;

8. Departamentul de Relații Culturale Internaționale.

 

Academia ar urma să funcționeze în conformitate cu legislația aplicabilă instituțiilor de învățământ și cercetare, iar eventualele programe acreditate ar necesita aprobările corespunzătoare.

 

10. Marea Enciclopedie a Civilizației Bizantine

 

Unul dintre proiectele de referință ale Renașterii Bizantine va fi realizarea Marii Enciclopedii a Civilizației Bizantine.

 

Această lucrare este concepută ca o amplă colecție de informații istorice, culturale, artistice și spirituale despre civilizația bizantină.

 

Enciclopedia ar urma să cuprindă:

 

- istoria Imperiului Roman de Răsărit;

- întemeierea și dezvoltarea Constantinopolului;

- împărații bizantini;

- organizarea statului bizantin;

- istoria patriarhiilor;

- evoluția creștinismului răsăritean;

- marile sinoade și controverse teologice;

- Sfinții Părinți;

- literatura bizantină;

- filosofia bizantină;

- muzica bizantină;

- arta și arhitectura;

- armata și organizarea militară, prezentate din perspectivă istorică;

- relațiile diplomatice;

- comerțul și economia;

- educația și instituțiile culturale;

- moștenirea bizantină în Europa de Sud-Est.

 

Lucrarea va urmări prezentarea informațiilor pe baza documentelor istorice și a cercetărilor de specialitate.

 

Enciclopedia ar putea fi publicată atât în format tipărit, cât și în format digital, în mai multe limbi.

 

11. Marea Bibliotecă Internațională Bizantină

 

Renașterea Bizantină își propune dezvoltarea unei biblioteci internaționale dedicate patrimoniului bizantin și creștin-ortodox.

 

Această instituție ar urma să reunească lucrări istorice, cărți teologice, manuscrise, partituri muzicale, studii academice, documente, fotografii și materiale educaționale.

 

Biblioteca ar putea avea două componente principale.

 

Prima ar fi o bibliotecă fizică, organizată în spații special amenajate pentru conservarea și consultarea documentelor.

 

A doua ar fi o bibliotecă digitală, prin intermediul căreia utilizatorii să poată consulta materiale disponibile legal în format electronic.

 

Un obiectiv important îl reprezintă catalogarea documentelor și sprijinirea cercetătorilor care studiază istoria Bizanțului.

 

Biblioteca va respecta drepturile de autor, drepturile de proprietate asupra manuscriselor și condițiile de acces stabilite de instituțiile care dețin documentele.

 

12. Promovarea culturii românești în lume

 

România reprezintă punctul de origine al inițiativei Renașterea Bizantină.

 

Țara noastră are o moștenire culturală și spirituală remarcabilă, formată de-a lungul secolelor prin tradițiile, istoria, literatura, arta, muzica și credința poporului român.

 

Relația dintre spațiul românesc și tradiția bizantină este vizibilă în arhitectura bisericească, pictura murală, organizarea vieții religioase, cultura manuscriselor și muzica psaltică.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea acestei legături istorice și culturale.

 

Vor fi promovate mănăstirile din România, monumentele istorice, bisericile pictate, tradițiile populare și personalitățile care au contribuit la dezvoltarea culturii românești.

 

Un loc important îl vor ocupa:

 

- Mihai Eminescu;

- George Enescu;

- Constantin Brâncuși;

- Nicolae Iorga;

- Dimitrie Cantemir;

- Mircea cel Bătrân;

- Ștefan cel Mare;

- Constantin Brâncoveanu.

 

Se propune organizarea unor expoziții internaționale despre cultura românească, festivaluri de muzică, conferințe istorice și programe educaționale dedicate patrimoniului național.

 

România poate deveni un centru important al cooperării culturale europene, prin valorificarea patrimoniului său și prin dezvoltarea unor parteneriate internaționale.

 

13. Relațiile internaționale și cooperarea dintre popoare

 

Renașterea Bizantină are o vocație internațională.

 

Inițiativa urmărește dezvoltarea unor relații culturale cu țări care păstrează tradiții istorice, spirituale și artistice legate de lumea bizantină.

 

Printre țările cu care ar putea fi dezvoltate proiecte de colaborare se numără România, Grecia, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Cipru, Georgia și Armenia.

 

De asemenea, sunt avute în vedere relații culturale cu instituții din Italia, Turcia, Franța, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii și alte state.

 

Cooperarea nu se va limita la spațiul european. Inițiativa își propune să promoveze patrimoniul bizantin și să dezvolte proiecte culturale în America de Nord, America de Sud, Asia, Africa și Oceania.

 

Aceste relații se vor realiza prin parteneriate, schimburi educaționale, conferințe, expoziții, festivaluri și proiecte de cercetare.

 

Scopul este apropierea dintre comunități prin cunoaștere, cultură și respect reciproc.

 

14. Diplomația culturală și dialogul internațional

 

Cultura poate constitui o punte între state și comunități.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea diplomației culturale prin organizarea unor evenimente internaționale și prin dezvoltarea relațiilor dintre instituțiile de cultură.

 

Se propune organizarea Congresului Internațional al Renașterii Bizantine, un eveniment dedicat istoriei, spiritualității, educației, artei și patrimoniului.

 

Congresul ar putea reuni istorici, teologi, profesori, cercetători, muzicieni, artiști, arhitecți, reprezentanți ai muzeelor și ai instituțiilor culturale.

 

De asemenea, se propune organizarea unor întâlniri internaționale dedicate dialogului, păcii și cooperării dintre popoare.

 

Renașterea Bizantină va susține dialogul respectuos dintre diferitele tradiții culturale și religioase, fără a renunța la identitatea și caracterul său creștin-ortodox.

 

15. Protejarea și restaurarea patrimoniului istoric

 

Patrimoniul istoric reprezintă o moștenire care trebuie protejată și transmisă generațiilor viitoare.

 

Bisericile, mănăstirile, cetățile, monumentele, manuscrisele, icoanele și obiectele istorice constituie mărturii ale trecutului.

 

Renașterea Bizantină urmărește susținerea proiectelor de conservare și restaurare a patrimoniului, în colaborare cu specialiștii și instituțiile competente.

 

Se propune dezvoltarea unui Program Internațional pentru Protejarea Patrimoniului Bizantin.

 

Acesta ar putea include:

 

- identificarea monumentelor aflate în pericol;

- documentarea stării de conservare;

- susținerea cercetărilor istorice;

- promovarea restaurării specializate;

- digitalizarea documentelor;

- organizarea unor campanii educaționale;

- atragerea de fonduri pentru proiecte autorizate;

- colaborarea cu muzeele și instituțiile de patrimoniu.

 

Restaurarea monumentelor va fi realizată numai cu respectarea normelor legale și a principiilor de conservare profesională.

 

16. Cultura cinematografică și documentarele istorice

 

Filmul și documentarul reprezintă mijloace importante prin care istoria poate deveni accesibilă unui public larg.

 

Renașterea Bizantină urmărește dezvoltarea unor proiecte cinematografice și documentare dedicate civilizației bizantine.

 

Se propune realizarea unor documentare despre Constantinopol, împărații bizantini, istoria Bisericii, marii teologi, muzica psaltică, arta iconografică și monumentele istorice.

 

Un proiect important ar putea fi o serie documentară internațională intitulată „Moștenirea Bizanțului”, care să prezinte contribuția acestei civilizații la istoria Europei și a lumii.

 

De asemenea, se urmărește susținerea tinerilor cineaști, a producătorilor de documentare și a cercetătorilor care doresc să transforme informațiile istorice în materiale educaționale de calitate.

 

Toate producțiile vor urmări respectarea adevărului istoric și prezentarea responsabilă a evenimentelor.

 

17. Tineretul și formarea unei noi generații culturale

 

Viitorul Renașterii Bizantine depinde de implicarea generațiilor tinere.

 

Tinerii reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea culturii, a educației și a cercetării.

 

Inițiativa urmărește să le ofere posibilitatea de a participa la activități culturale, artistice și educaționale.

 

Se propune constituirea unei Asociații Internaționale a Tinerilor pentru Patrimoniul Bizantin, care să organizeze concursuri, tabere, întâlniri, expoziții, proiecte de cercetare și schimburi culturale.

 

Vor fi încurajate participarea la activități de voluntariat, studierea limbilor străine, cercetarea istoriei și dezvoltarea aptitudinilor artistice.

 

Un program important va fi reprezentat de bursele culturale destinate tinerilor care doresc să studieze muzica bizantină, istoria, iconografia, arhitectura sau conservarea patrimoniului.

 

Scopul este formarea unei generații educate, responsabile și conștiente de importanța moștenirii istorice.

 

18. Solidaritatea creștină și activitatea umanitară

 

Renașterea spirituală trebuie să fie însoțită de fapte concrete de iubire și solidaritate.

 

Din acest motiv, activitatea umanitară reprezintă una dintre direcțiile importante ale inițiativei.

 

Se propune constituirea unei Fundații Internaționale pentru Solidaritate Creștină, care să desfășoare programe de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate.

 

Printre beneficiarii acestor programe se pot afla copiii proveniți din familii vulnerabile, bătrânii singuri, persoanele fără adăpost, familiile afectate de sărăcie, persoanele cu dizabilități și comunitățile afectate de dezastre.

 

Activitățile pot include:

 

- distribuirea de alimente și produse de strictă necesitate;

- sprijinirea copiilor pentru continuarea studiilor;

- oferirea de rechizite și materiale educaționale;

- organizarea unor campanii de solidaritate;

- sprijinirea centrelor sociale;

- ajutorarea persoanelor afectate de calamități;

- susținerea activităților de voluntariat.

 

Ajutorul va fi acordat fără discriminare, indiferent de naționalitate, origine, religie sau convingeri.

 

19. Protejarea naturii și responsabilitatea față de creație

 

Respectul față de creația lui Dumnezeu poate fi exprimat și prin responsabilitatea față de natură.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea unor activități de protejare a mediului și de educare a comunităților în spiritul responsabilității față de lumea înconjurătoare.

 

Se propune organizarea unor campanii de plantare, acțiuni de curățare a spațiilor naturale, proiecte educaționale și activități de voluntariat.

 

Vor fi încurajate protejarea pădurilor, a apelor, a monumentelor naturale și a spațiilor istorice.

 

Prin aceste proiecte, inițiativa dorește să promoveze responsabilitatea, cumpătarea și grija față de generațiile viitoare.

 

20. Turismul cultural și traseele patrimoniului bizantin

 

Turismul cultural poate contribui la cunoașterea istoriei și la dezvoltarea comunităților locale.

 

Renașterea Bizantină urmărește promovarea unor trasee culturale dedicate monumentelor bizantine și locurilor importante pentru istoria creștinismului răsăritean.

 

Se propune dezvoltarea unor programe turistice și educaționale în jurul Constantinopolului istoric, al monumentelor din Grecia, al mănăstirilor din România, al patrimoniului din Bulgaria, Serbia, Cipru și din alte regiuni.

 

Aceste trasee ar putea include vizite la muzee, mănăstiri, biserici, biblioteci și situri arheologice.

 

Turismul va fi organizat cu respect față de caracterul religios al lăcașurilor de cult și față de patrimoniul local.

 

21. Dezvoltarea economică și susținerea culturii

 

Pentru ca proiectele culturale să poată funcționa pe termen lung, este necesară o organizare financiară responsabilă.

 

Renașterea Bizantină urmărește dezvoltarea unor mecanisme transparente de susținere a activităților culturale și educaționale.

 

Sursele de finanțare ar putea include donații, sponsorizări, contribuții voluntare, granturi, finanțări culturale, proiecte europene și parteneriate cu instituții private.

 

Se urmărește dezvoltarea unor activități economice legate de publicarea cărților, organizarea evenimentelor, producerea materialelor educaționale și promovarea turismului cultural.

 

Toate resursele financiare vor trebui administrate transparent, cu respectarea legislației și cu prezentarea clară a modului în care sunt utilizate.

 

Scopul activității economice va fi susținerea misiunii culturale, educaționale și umanitare, nu obținerea unei puteri politice sau a unei dominații economice.

 

INSTITUȚIILE ȘI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ PROPUSĂ

 

22. Consiliul Internațional al Renașterii Bizantine

 

Se propune constituirea unui Consiliu Internațional care să coordoneze direcțiile generale de dezvoltare ale inițiativei.

 

Acesta ar putea reuni specialiști în istorie, cultură, educație, artă, muzică, patrimoniu și activitate umanitară.

 

Consiliul ar avea responsabilitatea stabilirii obiectivelor, aprobării programelor, evaluării proiectelor și dezvoltării parteneriatelor internaționale.

 

Activitatea sa va trebui organizată printr-un statut și prin reguli clare de funcționare.

 

23. Academia Internațională Bizantină

 

Academia Bizantină este concepută ca un centru dedicat educației, cercetării și promovării civilizației bizantine.

 

Aceasta ar putea organiza cursuri, conferințe, programe de cercetare, expoziții și proiecte editoriale.

 

Academia va urmări colaborarea cu universități și instituții de specialitate din diferite țări.

 

24. Conservatorul Internațional de Muzică Bizantină

 

Conservatorul va fi dedicat studiului și promovării muzicii psaltice și al tradițiilor muzicale bizantine.

 

Se propune dezvoltarea unor programe de pregătire pentru interpreți, dirijori, cercetători și profesori.

 

Instituția ar putea organiza concerte, festivaluri, cursuri și concursuri internaționale.

 

25. Muzeul Civilizației Bizantine

 

Muzeul este conceput ca un spațiu dedicat prezentării istoriei, artei, arhitecturii și spiritualității bizantine.

 

Acesta ar putea cuprinde colecții documentare, expoziții permanente, expoziții temporare, reproduceri artistice, materiale educaționale și spații multimedia.

 

Scopul său va fi promovarea cunoașterii patrimoniului bizantin și prezentarea contribuției acestei civilizații la istoria universală.

 

26. Marea Bibliotecă Bizantină

 

Biblioteca va fi dedicată conservării și valorificării cărților, manuscriselor, documentelor și materialelor de cercetare.

 

Se urmărește dezvoltarea unei colecții internaționale și a unui catalog accesibil cercetătorilor și publicului interesat.

 

27. Editura Internațională Renașterea Bizantină

 

Editura va avea ca obiectiv publicarea unor lucrări despre istorie, teologie, muzică, artă, arhitectură și cultură.

 

Se vor putea publica enciclopedii, monografii, studii, traduceri, cărți educaționale și albume de artă.

 

28. Fundația Internațională pentru Solidaritate Creștină

 

Fundația este concepută pentru desfășurarea unor activități caritabile și umanitare.

 

Aceasta va putea susține proiecte sociale, educaționale și comunitare, în condițiile legii.

 

29. Centrul Internațional pentru Dialog și Pace

 

Centrul va urmări dezvoltarea relațiilor culturale și promovarea dialogului dintre comunități.

 

Prin conferințe, întâlniri și proiecte internaționale, acesta va susține respectul reciproc și cooperarea pașnică.

 

Toate instituțiile prezentate în această secțiune reprezintă structuri propuse pentru dezvoltarea viitoare a inițiativei. Înființarea lor efectivă va necesita proceduri legale, resurse, personal calificat și parteneriate corespunzătoare.

 

MARILE PROIECTE INTERNAȚIONALE

 

30. Proiectul „Capitala Culturală Bizantină a României”

 

Unul dintre proiectele importante ale Renașterii Bizantine este dezvoltarea unui program cultural dedicat patrimoniului bizantin și influenței sale asupra României.

 

Se propune organizarea anuală a unor manifestări culturale într-un oraș din România, cu participarea unor invitați și instituții din diferite țări.

 

Programul ar putea cuprinde expoziții de artă, concerte de muzică psaltică, conferințe istorice, lansări de carte, prezentări documentare și întâlniri educaționale.

 

Denumirea de „Capitală Culturală Bizantină” ar reprezenta un titlu simbolic al proiectului, care ar putea fi acordat unui oraș în cadrul inițiativei, fără a înlocui sau modifica statutul administrativ al acestuia.

 

31. Festivalul Mondial al Culturii Bizantine

 

Festivalul va fi conceput ca un eveniment internațional dedicat patrimoniului bizantin.

 

Vor putea participa ansambluri muzicale, artiști, pictori, istorici, cercetători, edituri, muzee și instituții culturale.

 

Evenimentul va cuprinde concerte, expoziții, conferințe, ateliere, proiecții de documentare și prezentări de carte.

 

Scopul său va fi promovarea patrimoniului bizantin prin mijloace culturale și artistice.

 

32. Marea Enciclopedie Internațională

 

Se propune elaborarea unei enciclopedii ample, care să reunească informații despre istoria, personalitățile, monumentele și cultura Bizanțului.

 

Lucrarea va putea fi realizată în mai multe volume și tradusă progresiv în diferite limbi.

 

33. Programul internațional pentru restaurarea patrimoniului

 

Acest program urmărește susținerea conservării monumentelor și a obiectelor istorice legate de moștenirea bizantină.

 

Proiectele vor fi dezvoltate numai în colaborare cu instituțiile competente și cu specialiști autorizați.

 

34. Programul „Tinerii pentru Bizanț”

 

Programul va încuraja implicarea tinerilor în activități culturale, educaționale și artistice.

 

Se propun concursuri internaționale, tabere, schimburi culturale, burse și proiecte de cercetare.

 

35. Atlasul Mondial al Patrimoniului Bizantin

 

Atlasul va prezenta monumentele, muzeele, mănăstirile, bisericile, siturile arheologice și colecțiile istorice legate de civilizația bizantină.

 

Acesta va putea fi realizat atât în format tipărit, cât și în format digital.

 

36. Programul cultural „Lumina lui Hristos”

 

Programul va promova cultura creștină prin concerte, expoziții, publicații, conferințe și activități caritabile.

 

Se urmărește transmiterea valorilor iubirii, păcii, iertării, solidarității și respectului față de aproapele.

 

37. Academia Internațională de Traduceri

 

Se propune dezvoltarea unui program dedicat traducerii operelor istorice, teologice și culturale în diferite limbi.

 

Vor fi încurajate traducerile din greaca veche și medievală, latină, slavonă, română și alte limbi importante pentru studiul patrimoniului bizantin.

 

Traducerile vor urmări păstrarea sensului original și respectarea exigențelor academice.

 

38. Marele Congres Internațional al Renașterii Bizantine

 

Congresul va reprezenta un eveniment de referință pentru prezentarea cercetărilor și a proiectelor dedicate patrimoniului bizantin.

 

Vor putea fi organizate sesiuni dedicate istoriei, teologiei, muzicii, arhitecturii, artei, educației și cooperării internaționale.

 

IDENTITATEA ȘI SIMBOLURILE MIȘCĂRII

 

39. Identitatea vizuală

 

Identitatea vizuală a Renașterii Bizantine va fi inspirată de simbolurile și ornamentele civilizației bizantine.

 

Se propune utilizarea unei palete cromatice formate din auriu, alb, albastru, negru și roșu.

 

Auriul va simboliza lumina, măreția artistică și bogăția patrimoniului istoric.

 

Albul va reprezenta curăția, pacea și sinceritatea.

 

Albastrul va exprima spiritualitatea, profunzimea și continuitatea.

 

Negrul va reprezenta solemnitatea, demnitatea și caracterul istoric.

 

Roșul va aminti de tradiția imperială și de simbolistica istorică bizantină.

 

40. Emblema Renașterii Bizantine

 

Emblema propusă ar putea cuprinde o cruce creștină, ornamente bizantine și elemente inspirate de arta imperială răsăriteană.

 

Vulturul bicefal poate fi utilizat ca simbol istoric și cultural al tradiției bizantine, cu precizarea că reprezintă o referință la patrimoniul istoric, nu o revendicare politică sau teritorială.

 

Ramurile de măslin ar putea completa emblema, simbolizând pacea și buna înțelegere dintre popoare.

 

Drapelul inițiativei va avea un caracter cultural și simbolic, fiind distinct de drapelele oficiale ale statelor și de însemnele instituțiilor bisericești.

 

41. Imnul Renașterii Bizantine

 

Se propune realizarea unui imn original al inițiativei, cu versuri dedicate credinței, luminii lui Hristos, culturii bizantine, păcii și unității dintre oameni.

 

Imnul va putea avea o interpretare solemnă, inspirată de tradiția muzicală bizantină, fără a fi confundat cu o cântare liturgică oficială.

 

Acesta va deveni un simbol cultural al proiectului și va putea fi interpretat la evenimentele și manifestările organizate de mișcare.

 

ORGANIZAREA ȘI DEZVOLTAREA CONCRETĂ

 

42. Constituirea legală

 

Pentru ca Renașterea Bizantină să devină o organizație funcțională, este necesară parcurgerea etapelor legale corespunzătoare.

 

În România, inițiativa ar putea fi organizată inițial sub forma unei asociații sau fundații, în conformitate cu legislația aplicabilă.

 

Vor trebui elaborate documentele de constituire, statutul, regulamentele interne și structura de conducere.

 

De asemenea, vor trebui stabilite responsabilitățile membrilor, modul de administrare a resurselor financiare și procedurile de raportare a activității.

 

Extinderea internațională va necesita respectarea legislației fiecărei țări în care vor fi desfășurate activități.

 

43. Etapele de dezvoltare

 

Dezvoltarea Renașterii Bizantine este concepută ca un proces progresiv, desfășurat pe mai multe etape.

 

Prima etapă – Fundamentarea inițiativei

 

Această etapă cuprinde definitivarea identității proiectului, redactarea documentelor fondatoare, stabilirea obiectivelor, elaborarea statutului și formarea echipei inițiale.

 

A doua etapă – Dezvoltarea în România

 

Se urmărește organizarea primelor activități culturale, educaționale și artistice, dezvoltarea unei platforme de prezentare și stabilirea parteneriatelor naționale.

 

A treia etapă – Extinderea europeană

 

Se urmărește colaborarea cu instituții culturale și educaționale din Europa, organizarea de expoziții, festivaluri și conferințe internaționale.

 

A patra etapă – Cooperarea mondială

 

Se urmărește dezvoltarea unor parteneriate în afara Europei, promovarea patrimoniului bizantin la nivel mondial și extinderea programelor educaționale.

 

A cincea etapă – Continuitatea generațională

 

Se urmărește dezvoltarea unor programe permanente, susținerea cercetării, formarea tinerilor și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare.

 

Aceste etape reprezintă un plan de dezvoltare propus, iar realizarea lor va depinde de resursele disponibile, de colaborări și de posibilitățile organizatorice.

 

44. Principiile de conducere și responsabilitate

 

Renașterea Bizantină trebuie să se bazeze pe o organizare transparentă și responsabilă.

 

Principiile de conducere propuse sunt:

 

1. Respectarea legii și a instituțiilor statului.

2. Respectarea credinței și a tradiției creștin-ortodoxe.

3. Respectarea libertății de conștiință.

4. Transparența financiară.

5. Responsabilitatea față de membrii organizației.

6. Respectarea drepturilor omului.

7. Protejarea patrimoniului cultural.

8. Promovarea adevărului istoric.

9. Cooperarea pașnică dintre popoare.

10. Respingerea discriminării și a violenței.

11. Respectarea independenței instituțiilor partenere.

12. Continuitatea proiectelor și responsabilitatea față de generațiile viitoare.

 

Nicio activitate nu trebuie să fie întemeiată pe constrângere, discriminare sau promovarea conflictelor.

 

DECLARAȚIA FUNDAMENTALĂ A RENAȘTERII BIZANTINE

 

45. O inițiativă pentru credință, cultură și pace

 

Renașterea Bizantină pornește din respectul față de o civilizație care a contribuit profund la dezvoltarea istoriei universale.

 

Această inițiativă dorește să readucă în atenția lumii frumusețea artei bizantine, bogăția muzicii psaltice, valoarea educației, importanța cercetării istorice și profunzimea tradiției creștin-ortodoxe.

 

Prin proiectele sale, urmărește să promoveze cunoașterea, nu ignoranța; dialogul, nu conflictul; solidaritatea, nu indiferența; respectul, nu disprețul.

 

Renașterea Bizantină consideră că adevărata dezvoltare a unei civilizații nu se măsoară numai prin puterea economică sau prin influența politică, ci și prin educația oamenilor, prin frumusețea culturii, prin respectarea demnității umane și prin capacitatea de a transmite valori generațiilor viitoare.

 

Moștenirea Bizanțului trebuie cunoscută, cercetată și protejată. Ea aparține istoriei universale și reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural al omenirii.

 

Această inițiativă nu urmărește dominația asupra altor popoare, nu revendică teritorii și nu dorește restaurarea unui imperiu politic. Obiectivul său este dezvoltarea unei mișcări culturale, spirituale, educaționale și umanitare, cu deschidere internațională.

 

România este punctul de plecare al acestui proiect, iar dezvoltarea sa viitoare va depinde de implicarea oamenilor, de seriozitatea organizării și de realizarea unor activități concrete.

 

46. Declarația de unitate culturală

 

Renașterea Bizantină consideră că popoarele pot rămâne diferite prin limbă, tradiție și istorie, dar se pot apropia prin respect și colaborare.

 

Moștenirea bizantină este o punte culturală între numeroase regiuni și comunități.

 

Prin studierea acestei moșteniri, oamenii pot descoperi legături istorice, influențe artistice și tradiții care au contribuit la formarea culturii europene și a lumii creștine răsăritene.

 

Inițiativa dorește să promoveze această apropiere prin proiecte culturale și educaționale, fără a impune o identitate unică și fără a diminua specificul fiecărui popor.

 

47. Declarația privind viitorul generațiilor

 

Viitorul unei civilizații depinde de ceea ce transmite generațiilor tinere.

 

Renașterea Bizantină urmărește să ofere tinerilor acces la cunoaștere, educație, artă și cultură.

 

Prin burse, cursuri, activități artistice, programe de voluntariat și proiecte de cercetare, se dorește formarea unor oameni care să cunoască istoria, să respecte patrimoniul și să contribuie la dezvoltarea societății.

 

O moștenire culturală nu poate supraviețui numai prin păstrarea monumentelor. Ea trebuie înțeleasă, studiată și transmisă mai departe.

 

48. Angajamentul pentru pace și solidaritate

 

Renașterea Bizantină susține pacea, cooperarea și respectul dintre oameni.

 

Credința creștină cheamă la iubire, iertare și milostenie, iar aceste principii trebuie reflectate în activitățile inițiativei.

 

Se urmărește dezvoltarea unor relații bazate pe încredere, responsabilitate și colaborare.

 

Nicio diferență de naționalitate, limbă, cultură sau origine nu trebuie să reprezinte un motiv pentru ură sau discriminare.

 

Ajutorul oferit celor aflați în dificultate și sprijinirea comunităților vulnerabile reprezintă expresii concrete ale solidarității.

 

ÎNCHEIEREA GENERALĂ

 

49. Renașterea Bizantină – o viziune pentru viitor

 

Renașterea Bizantină reprezintă o inițiativă amplă, pornită din România, care urmărește promovarea moștenirii creștin-ortodoxe și a civilizației bizantine prin cultură, educație, artă, muzică, cercetare, cooperare internațională și solidaritate umanitară.

 

Prin dezvoltarea Academiei Bizantine, a Conservatorului de Muzică Bizantină, a Marii Biblioteci, a Muzeului Civilizației Bizantine, a Editurii Internaționale și a celorlalte instituții propuse, inițiativa urmărește să creeze un cadru organizat pentru conservarea și promovarea patrimoniului.

 

Prin festivaluri, congrese, expoziții, publicații și programe educaționale, se dorește apropierea dintre comunități și transmiterea valorilor istorice către generațiile viitoare.

 

Prin activități umanitare, se urmărește transformarea principiilor creștine în fapte concrete de ajutor și solidaritate.

 

Prin cooperare internațională, Renașterea Bizantină își propune să contribuie la o mai bună cunoaștere a patrimoniului bizantin și la dezvoltarea unor relații culturale între popoare.

 

Această inițiativă este concepută de Cristian Diaconița ca un proiect cu aspirații internaționale, a cărui dezvoltare trebuie construită prin muncă, responsabilitate, organizare și colaborare.

 

Adevărata renaștere nu înseamnă întoarcerea la o epocă trecută, ci păstrarea valorilor ei bune și transmiterea acestora într-o formă potrivită lumii contemporane.

 

Renașterea Bizantină dorește să fie o punte între trecut și viitor, între credință și cultură, între tradiție și educație, între România și lumea întreagă.

 

Prin Hristos, spre lumină; prin cultură, spre unitate; prin iubire, spre pace.

 

---

 

Inițiator și autor al conceptului: Cristian Diaconița

Țara de origine a inițiativei: România

 

RENAȘTEREA BIZANTINĂ – PENTRU CREDINȚĂ, CULTURĂ, EDUCAȚIE, PATRIMONIU ȘI PACE.

 

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!                                                                    IMNUL RENAȘTERII BIZANTINE

 

Imn solemn al credinței, culturii și moștenirii bizantine

 

Deviză: „Prin Hristos, spre lumină; prin cultură, spre unitate; prin iubire, spre pace.”

 

Inițiatorul Renașterii Bizantine: Cristian Diaconița

 

Introducere

 

Din veacuri răsare o sfântă lumină,

Bizanțul ne cheamă spre zarea senină,

Cu crucea în suflet și pacea în noi,

Păstrăm moștenirea lăsată de strămoși.

 

Strofa I – Lumina lui Hristos

 

O, Hristoase, Împărate ceresc,

Izvor al iubirii și har dumnezeiesc,

Revarsă lumina Ta peste pământ,

Și binecuvântează al nostru cuvânt.

 

Strofa a II-a – Slava Bizanțului

 

Din vechiul Bizanț se înalță cântare,

O sfântă lumină, o veche chemare,

Prin veacuri răsună al credinței ecou,

Iar spiritul său înflorește din nou.

 

Strofa a III-a – Constantinopolul

 

Constantinopol, cetate măreață,

Purtai peste veacuri credință și viață,

Sub cupole sfinte se-nalță cântări,

Iar clopotele vestesc veșnice sărbători.

 

Strofa a IV-a – Crucea cea sfântă

 

Crucea lui Hristos ne este lumină,

Nădejde curată și pace deplină,

Sub semnul iubirii să mergem mereu,

Cu sufletul nostru aproape de Dumnezeu.

 

Strofa a V-a – Credința ortodoxă

 

Credința străbună ne unește în rugă,

Iubirea lui Hristos din inimă nu fugă,

Păstrăm cu smerenie sfânta credință,

Și mergem prin viață cu bunăvoință.

 

Strofa a VI-a – Arta bizantină

 

Icoane de aur, culori minunate,

Povești ale lumii în veacuri păstrate,

Mozaicuri ce poartă un sfânt adevăr,

Frumusețea Bizanțului rămâne în cer.

 

Strofa a VII-a – Cântarea psaltică

 

Răsună cântarea în sfintele altare,

Cu glasuri smerite și dulce chemare,

Din vechi manuscrise se-nalță cântări,

Ce duc rugăciunea spre ceruri și zări.

 

Strofa a VIII-a – Sfinții Părinți

 

Părinți ai Bisericii, stele cerești,

Prin scrierile voastre mereu ne-nțelepțiți,

Ați luminat veacuri prin sfântul cuvânt,

Și-ați semănat pace și har pe pământ.

 

Strofa a IX-a – Moștenirea istorică

 

Păstrăm monumente, izvoare și scrieri,

Cetăți și biserici, mărturii din vremuri,

Cunoaștem trecutul cu respect și onoare,

Și ducem cultura spre viitor mai departe.

 

Strofa a X-a – România

 

Din România răsună chemarea,

Spre lume se-ndreaptă credința și zarea,

Cu dragoste pentru străbuni și pământ,

Păstrăm moștenirea prin faptă și cânt.

 

Strofa a XI-a – Unitatea popoarelor

 

Popoare din lume, veniți cu iubire,

Să construim punți de pace și unire,

Fiecare cu limba și neamul său,

Să păstreze respectul și darul lui Dumnezeu.

 

Strofa a XII-a – Pacea

 

Nu vrem dezbinare, nici ură, nici război,

Ci pace și dragoste între noi,

Să fie dreptatea în fiecare țară,

Iar bunătatea să nu piară.

 

Strofa a XIII-a – Educația

 

Cunoașterea luminează calea,

Educația ne deschide zarea,

Prin carte și muncă să ne ridicăm,

Iar adevărul să-l cercetăm.

 

Strofa a XIV-a – Tinerii

 

O, tineri ai lumii, purtați mai departe,

Comoara culturii și sfintele fapte,

Cunoașteți istoria, păstrați-o în voi,

Și clădiți un viitor luminos pentru noi.

 

Strofa a XV-a – Solidaritatea

 

Să întindem mâna celui în nevoie,

Să aducem speranță acolo unde-i ploaie,

Să fim sprijin pentru cei încercați,

Și frați între oameni, mereu împăcați.

 

Strofa a XVI-a – Renașterea

 

Renașterea vine prin faptă și har,

Prin muncă cinstită și suflet curat,

Nu prin putere, nici prin stăpânire,

Ci prin cultură, credință și iubire.

 

Strofa a XVII-a – Lumina Bizanțului

 

Lumina Bizanțului nu se stinge,

În suflete curate mereu se aprinde,

Din veacuri străvechi spre timpul de-acum,

Ne călăuzește pe dreptul drum.

 

Strofa a XVIII-a – Viitorul

 

Să ridicăm școli și biblioteci,

Să păstrăm comori peste veacuri întregi,

Să construim punți prin cultură și carte,

Și să ducem lumina mai departe.

 

Strofa a XIX-a – Rugăciunea

 

Doamne, primește această cântare,

Ca semn de credință și de închinare,

Ocrotește popoarele și lumea întreagă,

Și fă pacea să fie comoara cea dragă.

 

Strofa a XX-a – Biruința iubirii

 

Iubirea lui Hristos să biruiască,

Lumina credinței să ne călăuzească,

Să nu ne despartă nici vreme, nici loc,

Căci pacea și dragostea sunt al nostru noroc.

 

Strofa a XXI-a – Patrimoniul

 

Păstrăm fiecare icoană și carte,

Fiecare comoară ce vine din veacuri,

Căci trecutul ne spune cine am fost,

Iar viitorul ne cheamă să-i dăm un rost.

 

Strofa a XXII-a – Cultura universală

 

Din Europa spre alte continente,

Să ducem cunoașterea prin noi proiecte,

Să răsune cântarea în limbi felurite,

Și să fie valorile lumii cinstite.

 

Strofa a XXIII-a – Demnitatea

 

Cu demnitate și suflet curat,

Să păstrăm tot ce este adevărat,

Să fim credincioși, drepți și uniți,

De Dumnezeu și de oameni iubiți.

 

Strofa a XXIV-a – Nădejdea

 

Când vremurile par întunecate,

Să căutăm lumina din ceruri înalte,

Căci nădejdea în Domnul ne dă putere,

Și dragostea Sa ne aduce mângâiere.

 

Strofa a XXV-a – Chemarea lumii

 

Ascultați chemarea culturii străbune,

A istoriei care ne spune,

Că popoarele pot să se-adune,

Prin respect, pace și fapte bune.

 

Strofa a XXVI-a – Gloria spirituală

 

Nu gloria lumii ne este menire,

Ci slava lui Dumnezeu și sfânta iubire,

Să fim slujitori ai binelui mereu,

Cu inimile îndreptate spre Dumnezeu.

 

Strofa a XXVII-a – Continuitatea

 

Din generație-n generație să treacă,

Comoara ce timpul nu poate s-o șteargă,

Credința, cultura și-al păcii cuvânt,

Să rămână vii pe acest pământ.

 

Strofa a XXVIII-a – Renașterea Bizantină

 

Renaștere Bizantină, lumină culturală,

Cu rădăcini în istorie și credință ancestrală,

Prin muncă și iubire să crești neîncetat,

Spre un viitor frumos și luminat.

 

Strofa a XXIX-a – Slavă lui Dumnezeu

 

Slavă Ție, Doamne, Împărat ceresc,

Pentru darul vieții și harul dumnezeiesc,

Binecuvântează orice om și orice țară,

Și fă ca pacea să domnească iară.

 

Strofa a XXX-a – Jurământul cultural

 

Jurăm să păstrăm comoara străbună,

Să ducem cultura spre lumea cea bună,

Cu Hristos în suflet și pace în noi,

Să fim o lumină pentru cei de apoi.

 

---

 

REFRENUL OFICIAL

 

Renaștere Bizantină, lumină peste veacuri,

Credință și cultură, comori din vechi palaturi!

Prin Hristos înainte, cu pace și iubire,

Spre lumea luminată de sfântă moștenire!

 

Renaștere Bizantină, răsună peste zări,

Prin artă și cântare, prin sfinte sărbători!

România te cheamă, iar lumea te ascultă,

Cu Dumnezeu în suflet, spre calea cea mai sfântă!

 

---

 

CODA – ÎNCHEIERE SOLEMNĂ

 

Slavă lui Hristos, Împăratul ceresc!

Slavă credinței și neamului omenesc!

Slavă culturii ce trece prin veacuri!

Slavă păcii ce unește popoare!

 

Renașterea Bizantină să fie o lumină a culturii, o mărturie a credinței și un simbol al păcii!

 

Amin!

Еще ...

"De-a v-ați ascunselea" cu copilăria

"An-tan-tiri-mogodan
Cara-cara-si
Principala-mo-rin-go
Tan-go!"

Un ecou slab străbate dintr-un trecut atât de îndepărtat! Așa cântam în copilărie atunci când alegeam pe cea sau pe cel din ceata noastră de țânci care trebuia să "mijească" la "de-a v-ați ascunselea"... Unde ești copilărie, cu dulceața ta cu tot?

Că nu cred să fie cineva din generația mea, - cea care s-a jucat și a crescut în fața blocului cu cheia legată cu elastic la gât - care să nu fi cântat măcar odată în copilărie "An-tan-tiri-mogodan"...

Eram o ceată de puști nebunatici care țipau toată ziua în incinta comună a "glisantelor", desigur în concurență cu alte cete, de alți puști din alte incinte vecine, spre disperarea și dezaprobul total al vecinelor cu părul prins pe "moațe", care se zburleau la noi alungându-ne atunci când gălăgia devenea prea mare și prea greu de suportat! Abia atunci o zbugheam în alte incinte, călcând teritoriul altei cete de puști, fiindcă cetele noastre erau foarte "teritoriale" și nu admiteau nicio invazie, dar negociam prin diverse jocuri "primirea", încât până la urmă toată tevatura noastră se transforma într-o migrație a gălăgiei dintr-o incintă într-alta...

Îmi amintesc că ceata noastră de pițigoi - dai într-unul, țipă doi - ne întâlneam la "tobogane" un spațiu de joacă care, după standardele de astăzi, ar fi considerat ca fiind nesigur, poate chiar un loc periculos pentru sănătatea copiilor, dar care pentru noi era un loc de taină, un loc magic în care se leagau și se dezleagau prietenii, în care se făceau jurăminte, se stabileau reguli ca mai apoi să fie încălcate și din care să izbucnească dispute și dușmănii "de moarte" care treceau la fel de repede ca o ploaie caldă de vară...

Astăzi, acel loc nu mai există. Toboganele, paianjenul uriaș de ale cărui picioare stăteam agățati cu capul în jos precum liliecii, roata de tablă pe care ne învârteam până amețeam de cădeam lați pe trifoiul verde, scrânciobul cu lanțuri, balansoarul, toate au fost înlocuite cu "mobilier stradal de joacă pentru copii", niște chestii din plastic dur, strident colorat, care mie nu-mi spun nimic, deși, câteodată chiar mi-e dor să văd iarăși cerul albastru contopindu-se cu verdele trifoiului de pe pământ, în balansul scrânciobului cu lanțuri...

Și poate tocmai pentru că locul copilăriei mele nu mai este așa cum îl știam eu, am devenit, în timp, mai atent la chipurile trecătorilor pe lângă mine, ca să nu se piardă și ele…

Mai zilele trecute, am zărit-o în treacăt pe Ingrid, o vecină și prietenă din copilărie. Se plimba la braț probabil cu soțul ei... Am trecut unul pe lângă celălalt, fără să mă recunoască, - căci fiecare am crescut mare și nu am ținut legătura peste ani - iar eu m-am uitat cu coada ochiului la ea gândindu-mă "Doamne, ce-a mai îmbătrânit!", uitând cu totul de ridurile mele și de tâmplele mele albe!

Fiindcă, deși mă uit dimineața în oglindă, de cele mai multe ori din reflexia oglinzii mă citesc pe mine, dar puști, cu părul ciufulit, năzdrăvan, așa cum eram odată... 

Timpul a trecut repede lăsând urme peste noi - nimeni nu întinerește - dar câteodată, în mulțime, mai zăresc câte-un chip în care recunosc - fir-ar să fie de memorie vizuală! - trăsături ale unor prieteni din copilărie, dar trecem străini, unii pe lângă alții, prefăcându-ne că nu ne cunoaștem, fiindu-ne imposibil să refacem legături de mult risipite, întrucât astăzi, nu știm ce a devenit fiecare, suntem, cum spuneam, niște străini care trec nepăsători unii pe lângă alții, ca și cum copilăria ar fi fost o întâmplare care nu ne privește...

Acum mă gândesc că pe-atunci eram doar o ceată gălăgioasă, alergând dintr-o incintă într-alta ca niște vrăbii fără griji. Stăteam până seara târziu, până când ne auzeam numele strigat: "Vino acasă, că e târziu!", într-o vreme în care nu știam nimic despre timp, oboseală sau tristețe. Știam doar să ne jucăm, să strigăm, să râdem și să ne alegem unul pe altul în joacă, cu versuri fără sens și cu inima cât tot blocul.

Astăzi, ca adulți, doar alergăm în fiecare zi, de dimineață până seara, uitând de noi înșine în izbânda noastră de a ne menține stilul de viață pe care ni l-am dorit și ales fiecare, și doar din când în când mai răzbate la suprafață, stins, aproape transparent, gata să se piardă în orice clipă și pentru totdeauna, gata să se topească în negura timpului, ecoul acela vechi care îmi mai răsună uneori în urechi, simțind că undeva, în umbrele orașului, copilăria nu s-a dus - doar se ascunde, ca la " de-a v-ați ascunselea", așteptând să fie găsită din nou și să-i spui atingând-o ,"Tu ești!"

Iar Copilăria, va izbucni în râs fiindcă a fost dibuită, găsită din nou, acum este rândul ei să "mijească", să-și acopere ochii cu palmele împreunate și după ce ne vom fi ascuns, să ne caute și să ne găsească și fără șovăială să ne recunoască, așa cum suntem noi acuma, încărcați de ani, cu un rid în plus sau cu părul nins, dar cu aceeași lumină nestinsă în ochi și care ne va da din nou ghes să cântăm imnul nostru:

"An-tan-tiri-mogodan
Cara-cara-si
Principala-mo-rin-go
Tan-go!"

Еще ...

Pilda Copacului Rănit și a Umbrei Sale

Pilda Copacului Rănit și a Umbrei Sale

Într-un sat îndepărtat trăia odată un om pe nume Ion, care purta în suflet răni pe care nimeni nu le putea vedea. Când era copil, casa în care trăia nu era întotdeauna un loc al liniștii. Tatăl său era aspru și, în loc să-l învețe cu răbdare și iubire, îl pedepsea cu cruzime. Copilul creștea cu frică în inimă și cu lacrimi pe care adesea le ascundea de ceilalți.

Ion se întreba uneori:

— De ce tocmai cei care ar trebui să ne iubească cel mai mult ne pot răni cel mai adânc?

Dar nu primea niciun răspuns.

Anii au trecut, iar copilul a devenit bărbat. Însă, deși trupul lui crescuse, o parte din sufletul său rămăsese copilul speriat de odinioară. Rănile pe care le primise nu dispăruseră; ele se ascunseseră adânc în inima lui.

Pentru a uita de durere, Ion a început de tânăr să caute alinare în lucruri care nu puteau vindeca sufletul. A început să fumeze, iar mai târziu să bea. Pentru o vreme, avea impresia că uită. Dar durerea pe care o ascunzi nu moare; ea rămâne înăuntru și crește în tăcere.

Ion avea și un fiu. Își iubea copilul, poate mai mult decât putea să spună. Dar nu știa întotdeauna cum să arate iubirea. Uneori, când era cuprins de mânie, devenea rece și aspru tocmai cu cel care îi era cel mai aproape.

Cu străinii putea fi bun și prietenos. Cu oamenii din jur putea să vorbească frumos și să ofere ajutor. Dar în propria casă, unde sufletul lui era cel mai descoperit, ieșeau la iveală umbrele trecutului.

Fiul său nu înțelegea.

— De ce tatăl meu este bun cu alții, dar uneori atât de aspru cu mine?

Și copilul nu știa că uneori oamenii care au fost răniți nu au învățat niciodată să-și vindece propriile răni.

Într-o zi, un bătrân înțelept din sat l-a văzut pe Ion stând singur și i-a spus:

— Ai văzut vreodată un copac care a fost lovit de furtuni?

Ion a răspuns:

— Am văzut.

Bătrânul i-a spus:

— Dacă furtunile îi rup ramurile și nimeni nu îl îngrijește, uneori copacul crește strâmb. Nu pentru că a ales să fie strâmb, ci pentru că a crescut luptând împotriva vântului. Dar chiar și un copac rănit poate fi îngrijit. Și, chiar dacă poartă urmele furtunii, poate să ofere umbră și roade.

Ion a tăcut mult timp.

Apoi bătrânul a continuat:

— Să nu lași furtuna care te-a rănit să devină furtuna pe care o lași în urma ta.

Aceste cuvinte au rămas în inima lui.

Dar viața lui Ion fusese grea, iar anii de durere, fumat și băutură își cereau prețul. Trupul lui a început să slăbească. Nu a avut parte de o viață lungă și a plecat din această lume înainte de a apuca să vadă toate zilele pe care poate și le-ar fi dorit.

După plecarea lui, cei care îl cunoscuseră și-au amintit lucruri diferite despre el. Unii își aminteau bunătatea lui. Alții își aminteau asprimea lui. Dar nimeni nu putea cunoaște în întregime războiul pe care îl purtase în suflet.

Fiul său a crescut și, într-o zi, a înțeles un lucru important:

Un om poate face rău și totuși să fi fost, la rândul lui, rănit. Înțelegerea trecutului nu face răul să dispară și nu îl transformă în bine, dar ne poate ajuta să nu ducem mai departe aceeași durere.

Și fiul și-a spus în inima lui:

„Nu pot schimba ceea ce a fost înaintea mea. Nu pot șterge lacrimile celor care au suferit. Dar pot alege ca durerea să se oprească aici. Nu voi răspunde rănii cu o altă rană, ci voi căuta să pun iubire acolo unde a fost lipsă de iubire.”

Aceasta este învățătura pildei:

Omul rănit poate răni, dacă nu caută vindecare. Dar cel care înțelege durerea trecutului poate rupe lanțul și poate începe o nouă poveste. Nu suntem întotdeauna vinovați pentru rănile pe care le-am primit, dar putem alege ce facem cu ele.

Căci cea mai mare biruință nu este să întorci răul pentru rău, ci să nu lași întunericul altora să stingă lumina din tine.


❤️🙏[Cristian Diaconița]

Еще ...

Drepturile tuturor Creștinilor (476)

Articolul 476 — Familia

(1) Familia trebuie să fie un spațiu al iubirii, respectului, responsabilității și siguranței.

(2) Membrii familiei trebuie să se sprijine reciproc.

(3) Violența nu poate fi justificată prin autoritatea unui membru al familiei.

Articolul 477 — Demnitatea soților

(1) Soțul și soția au aceeași demnitate umană.

(2) Niciunul nu are dreptul să îl umilească sau să îl agreseze pe celălalt.

(3) Autoritatea familială nu poate fi folosită pentru control abuziv.

Articolul 478 — Fidelitatea

(1) Fidelitatea este o valoare fundamentală a căsătoriei creștine.

(2) Soții sunt chemați să fie sinceri și loiali unul față de celălalt.

(3) Infidelitatea nu justifică niciodată violența sau răzbunarea.

Articolul 479 — Iubirea dintre soți

(1) Soții sunt chemați să se iubească și să se respecte.

(2) Iubirea trebuie exprimată prin grijă, răbdare, sprijin și responsabilitate.

(3) Nicio persoană nu trebuie obligată să accepte abuzul în numele „iubirii”.

Articolul 480 — Interzicerea violenței domestice

(1) Violența fizică, psihologică, sexuală sau economică în familie este condamnată.

(2) Căsătoria nu oferă dreptul de a agresa partenerul.

(3) Victima are dreptul să caute protecție și ajutor.

Articolul 481 — Interzicerea geloziei abuzive

(1) Gelozia nu justifică verificarea obsesivă, amenințarea, izolarea sau agresarea partenerului.

(2) Soții trebuie să își respecte libertatea și demnitatea.

(3) Neîncrederea trebuie soluționată prin comunicare și, dacă este necesar, prin consiliere.

Articolul 482 — Interzicerea controlului abuziv

(1) Nimeni nu trebuie să controleze în mod abuziv telefonul, banii, prietenii sau deplasările partenerului.

(2) Protecția familiei nu trebuie transformată în captivitate.

(3) Respectul reciproc trebuie să stea la baza vieții de familie.

Articolul 483 — Soții în fața conflictelor

(1) Conflictele familiale trebuie rezolvate fără violență.

(2) Soții sunt încurajați să vorbească deschis despre problemele lor.

(3) Atunci când conflictul devine periculos, protecția persoanei trebuie să aibă prioritate.

Articolul 484 — Interzicerea răzbunării în familie

(1) Nicio greșeală a unui soț nu justifică răzbunarea celuilalt.

(2) Răzbunarea trebuie înlocuită cu dialogul, dreptatea și soluțiile legale.

Articolul 485 — Respectarea părinților

(1) Copiii sunt chemați să își respecte părinții.

(2) Respectul nu înseamnă acceptarea abuzului.

(3) Părinții trebuie, la rândul lor, să respecte demnitatea copiilor.

Articolul 486 — Responsabilitatea părinților

(1) Părinții au responsabilitatea de a îngriji și educa copiii.

(2) Ei trebuie să ofere, în limitele posibilităților și legii, hrană, îngrijire, educație și protecție.

(3) Copilul nu trebuie abandonat.

Articolul 487 — Educația copiilor

(1) Părinții sunt primii educatori ai copiilor.

(2) Educația trebuie să urmărească formarea caracterului și dezvoltarea responsabilității.

(3) Violența nu trebuie folosită ca metodă de educație.

Articolul 488 — Protejarea copiilor în familie

(1) Copilul trebuie protejat împotriva abuzului.

(2) Niciun părinte, rudă sau alt adult nu are dreptul să îl exploateze.

(3) Siguranța copilului trebuie să fie o prioritate.

Articolul 489 — Dreptul copilului la iubire

(1) Copilul are nevoie de iubire, grijă și stabilitate.

(2) El nu trebuie folosit ca instrument de răzbunare între părinți.

(3) Conflictele dintre adulți nu trebuie transferate asupra copilului.

Articolul 490 — Interzicerea folosirii copilului pentru șantaj

(1) Copilul nu trebuie folosit pentru amenințarea sau manipularea celuilalt părinte.

(2) Deciziile privind copilul trebuie să urmărească interesul și siguranța lui.

Articolul 491 — Respectarea bunicilor

(1) Membrii vârstnici ai familiei trebuie tratați cu respect.

(2) Bătrânețea nu justifică abandonul sau umilirea.

(3) Familia este încurajată să îi sprijine pe cei vârstnici.

Articolul 492 — Îngrijirea persoanelor dependente

(1) Persoanele care depind de ajutorul familiei trebuie tratate cu demnitate.

(2) Dependența nu trebuie exploatată.

(3) Îngrijirea trebuie realizată cu răbdare și responsabilitate.

Articolul 493 — Respectarea libertății personale

(1) Membrii familiei trebuie să își respecte limitele personale.

(2) Relațiile familiale nu trebuie transformate într-un sistem de control total.

(3) Respectul și încrederea trebuie cultivate.

Articolul 494 — Responsabilitatea financiară a familiei

(1) Membrii familiei sunt încurajați să administreze responsabil resursele comune.

(2) Furtul sau însușirea frauduloasă a bunurilor familiei este condamnată.

(3) Banii nu trebuie folosiți pentru dominarea abuzivă a unui membru al familiei.

Articolul 495 — Datoriile și înșelăciunea

(1) Membrii familiei trebuie să fie sinceri în privința obligațiilor financiare.

(2) Înșelăciunea nu trebuie justificată prin relația de rudenie.

(3) Problemele financiare trebuie rezolvate prin responsabilitate și dialog.

Articolul 496 — Despărțirea

(1) Atunci când o relație devine grav abuzivă sau periculoasă, protejarea persoanei trebuie să fie prioritară.

(2) Nimeni nu trebuie obligat să rămână într-o situație de violență.

(3) Problemele juridice privind separarea sau divorțul se soluționează potrivit legii.

Articolul 497 — Iertarea în familie

(1) Iertarea este o valoare creștină importantă.

(2) Iertarea nu înseamnă tolerarea repetată a abuzului.

(3) Împăcarea trebuie urmărită numai atunci când este sigură și posibilă.

Articolul 498 — Reconstruirea familiei

(1) Atunci când este posibil, membrii familiei sunt încurajați să repare relațiile deteriorate.

(2) Reconstruirea încrederii presupune adevăr, responsabilitate și schimbarea comportamentului.

(3) Promisiunile trebuie însoțite de fapte.

Articolul 499 — Familia și credința

(1) Familia creștină este încurajată să se roage și să crească în credință.

(2) Credința trebuie să fie transmisă prin exemplu și iubire.

(3) Religia nu trebuie folosită pentru justificarea violenței familiale.

Articolul 500 — Principiul familiei creștine

(1) Familia trebuie să fie un loc al iubirii, fidelității, respectului, iertării și responsabilității.

(2) Nicio persoană nu trebuie bătută, amenințată, umilită, exploatată sau controlată abuziv în propria familie.

(3) Soții, părinții, copiii și ceilalți membri ai familiei au datoria de a contribui la pacea și siguranța familiei.

Еще ...

Tăceri

Sunt zile și sunt nopți. Azi noapte n-am prea mai avut somn. Așa că am stat pe marginea patului, "în capul oaselor", cu palma mâinii drepte apăsând cu putere arsura stomacului. Dar eu am știut: de fapt e arsura inimii...

Tânăr fiind, nu înțelegeam sensul "chemării"... Acum îl știu și îi recunosc dorul după tăietura inimii, iar singura cale de ostoire, este să-l aștern în cuvinte pe hârtie... Căci nu e leac mai bun pe lumea asta decât cuvântul rostit în minte și scos la lumină prin cerneala neuitării...

Este o după-amiază călduță și liniștită de vară, în care toată suflarea curții bunicilor își amorțește somnul... Sătul de citit, cobor scara podului - căci acolo îmi găseam pacea, citind - și-l văd pe bunicul cum moțăie pe prispă, cu pălăriuța trasă șmecherește pe ochi:

- Da' ce faci bunicule, dormi?

- Sssst, taci! Câ doarmi șî bune-ta șî nu vream sâ dezlănțuim balauru'!, zice bunicul cu voce domoală și ridicându-și nițel borul de la pălărie, ca să-l văd clipind somnoros...

Tac, căci cunoșteam și eu la fel de bine ca bunicul prigoana "balaurului". Era așa o liniște sfântă și parcă simțeam o trădare din parte-mi s-o stric cu atâta ușurință. Doar prostălanii de curcani trosneau îmbufnați către noi, înfoindu-și penele și cârâindu-și moțurile vineții de pe frunte...

- Haidi pisti deal la nen-tu Ion, la Motoșeni!, zice bunicul, sărind de pe prispă sprinten ca un arc.

 - Hai!, zic eu cu entuziasm în glas, fiindcă pentru mine, orice acțiune cu bunicu, însemna, poate, o nouă aventură.

Așa că ne strecurăm încetișor, să nu care cumva să scârțâim poarta - doar nu vrem să ne prindă din urmă dragonul! - și-o luăm la picior cale de vreo patruzeci de minute, trecând pe lângă curțile megieșilor, prin livezi, suind dealul, către o căsuță mică, cocoțată parcă înadins sa scoată sufletul din noi:

- Noroc bre Ioane!, zice bunicul către o namilă de om, deșirată în iarbă, la umbra unui cais.

- Noroc bre Ghiorghi!, zice namila, mustăcind cu dinții rari și galbeni, în barba-i sură... Da' ci vânt ti-aduci încoaci, bre?

- Am vinit cu băietu'!, zice cu vioiciune în glas bunicu'.

- Bună ziua nene Ioane!, zic eu cu sfială în glas, fiindcă era prima data când îl cunoșteam pe fratele mai mare al bunicului.

- D-apoi cum! Ședeți oleacă la umbră, nu, nu aice! La masă, ca sâ luăm câte-o țuică bre!, zice zdrahonul adunându-se din iarbă...

Ne așezăm tus-trei, la umbra unui măr, care-și rupea înspre pământ crengile de rod pe jumătate copt, la o masă mică, învelită cu o mușama de culoare albastră la fel ca cerul, ca ochii bunicului și ai zdrahonului. Eu ședeam într-o parte lângă bunicul, cu picioarele bălăngănind în aer fiindcă lăicerul de pe laviță era înalt și n-ajungeam cu picioarele la pământ, iar zdrahonul, ședea de cealaltă parte, după ce se repezise "pi beci" după o sticlă prăfuită de țuică închisă cu dop de cocean. Apoi, ne toarnă în păhăruțe, mie doar jumate, și tună:

- Hai noroc!

- Hai noroc!, zic într-un glas cu bunicul, cercetând cu privirea strachina de lut de pe masă, plină vârf cu prune din cele mari și zemoase, boierești de șoldane, care îți făceau cu ochiul alături de niște caise coapte de pistruiate ce "iereau"...

Zdrahonul mă vede, și împinge strachina mai aproape de mine:

- Ie cu poftă!

Iau o prună mare și o caisă, apoi zemuiesc la ele pe rând, fără să-mi mai pese de petele de pe maieu... Acasă, dragonul n-are decât să urle, că doară apă și săpun de casă "ieste"...

La un moment dat, tăcerile dintre noi, sunt rupte de apariția unui bărbat subțirel și înalt, luminos prin cumințenia lui, care intră în curte scârțâind portița:

- Ziua bună la dumneavoastră!, zice el, iar mie mi se luminează fața, întrucât îl recunoscusem pe nenea Vali, fiul zdrahonului și văr cu taică-miu...

- Bună să-ț hie inima!, zic bătrânii întinzând mâna pentru a da noroc. Dau și eu noroc, bărbătește, încântat că sunt băgat în seamă la masa celor "mari"...

Nenea Vali se așază lângă noi, de partea zdrahonului, care îi toarnă în păhărel, țuica cea mărgelată cu parfum de caise... Hai noroc!

După care, iară se lasă tăcerile peste noi, strânse din când în când de scârțâitul ciuturei mișcată de-un vânticel răcoros, căci soarele mijea înspre amurg, răscolind roșul cerului până la buza dealurilor din zare...

Dar eu știam aceste tăceri, fiindcă le mai "auzisem" și-n alte dăți, tăceri care "grăiau" despre vremuri grele, dar și despre cele cu belșug. Tăceri care grăiau despre sănătate, dar și despre boală, despre viață, dar și despre moarte.

Cât era el de zdrahon, nenea Ion suferea de inimă, boală căpătată în stepa siberiană, în timpul prizonieratului de pe când o fost tânăr. După ce-o scăpat, o venit acasă abia după vreo cinci ani de la sfârșitul războiului, ani cu muncă grea și foamete continuă, care i-o vătămat sănătatea pentru tot restul vieții lui. Dar o fost și bucurie, că și-o cunoscut ficiorul ce-o crescut fără tată până la vârsta de cinci ani, nenea Vali...

Mă uitam la nenea Vali, citindu-i pe chip liniștea sufletească. Îmi plăcea tare mult de el fiindcă era atât de așezat la vorbă, atât de luminos ca ființă, încât toți cei care-l cunoșteau, fără să bage de seamă, îi căutau umbra... Și-mi mai aduc aminte că mâinile lui erau albe, cu degete lungi, subțiri, care emanau miros de busuioc, așa după cum îmi imaginam eu sfinții...

- Amu om mere șî noi pi la cășile noastre!, zice bunicul ridicându-se încet de la masă, fiindcă amurgul se trecuse vinețiu în licărul primelor stele de noapte, iară dragonul cel fioros posibil că scotea flăcări pe nări, fiindcă se trezise de mult și-și ascuțea cu grijă dinții negăsindu-ne în bătătură...

- D-apoi, merjeți sănătoși!, ne urează zdrahonul cu voce groasă, scuturându-ne mâinile pe rând, bărbătește... Ne-om videa la strâns...

Dar drumul către casă parcă se lungise, iar bunicul, ca s-avem spor și să scurtăm timpul, mă ridică pe umerii lui căci eram mic și ușurel pe vremea aceea, iar eu aproape că moțăiam, legănat în pasul lui domol care-și croia drum către vale...
N-am știut atunci - am aflat mult mai târziu - că în acea zi zdrahonul tocmai împlinise 99 de ani... iar eu am scris să-mi aduc aminte că n-o mai apucat și suta...

Еще ...

Cuget

Clipele toate le adun, nu-mi pot scoate din minte ultima eternă zi. Ziua în care totul s-a dus, de parcă nimic nu a fost vreodată, nimic nu a contat vreodată cu adevărat, toate plimbările și, toate amintirile frumoase.. Iar eu, a cui rămân? Am rămas exact acolo, în ziua frumoasă de iunie, unde nu aveam puterea de a mulțumi pentru cea mai frumoasă ultimă zi.. Era un bărbat atât de senin, care te capta cu a lui deasă vorbă, uitam că trece timpul inevitabil.. era întregul meu univers, întreaga mare albastră pe care n-am văzut-o niciodată, dar în sfârșit, o găsisem, o aveam. Era acea stea din milioanele de stele, care avea puterea de a străluci doar pentru mine. Nu avea defecte, sau poate nu mă deranjau, mă regăseam, era oglinda sufletului meu.. Orice gest, orice ezitare, îmi erau familiare, mă simțeam ca acasă..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Еще ...

Поддержите Poezii Online

Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.

Спасибо, что помогаете поэзии жить дальше. 🤍