O mie de culori
O mie de culori pe lume…
Dar tu ai fost a mea.
Lumina aratandu-mi calea,
Muzica din casti la diferite volume.
O mie de culori pe lume,
Insa doar tu unica ,
O emotie romantica.
Pozele marcate in albume.
O mie de culori pe lume.
Doar tu ai reusit sa iesi in evidență,
Cu matul tau de opulenta
Si luciul oglinzii printre spume.
O mie de culori in a mea inima,
O mie de sentimente .
Doar tu ai reusit cu instrumente ,
Sa-mi formezi batai cu rima.
Cu o mie de culori,
Au pictat artistii…
Tablouri ai nelinistii,
Care au facut sa iasa flori.
Cu o mie de culori,
Au scris poetii…
Povestea vietii,
Rupta dupa printre flori.
Asa ,cu o mie de culori
S-a umplut panza,
Iar inima amiaza
S-a risipit si ea printre flori.
Стихи из этой категории
Pentru-a tale proprii patemi
Eminescu nu are nevoie de publicitate ieftină
Eminescu e Eminescu în toate inimile
a posta o fotografie cu el din cele zece-cincispreze
care tot circulă
este o impietate
nimeni nu-ți dă dreptul să-i tulburi memoria
să lași impresia că-i faci o favoare
din postura aceasta de imitator jalnic
cu recenzii plătite
și ochi dulci
de erudit
parcă tot mai nimerită este o clipă de reculegere
tainică...
Esența vieții
Roșu pulsând, a vieții izvor,
În vene curge, neobosit rotor.
Dar când se scurge, picătură cu picătură,
Simți cum viața-ți se destramă, fără durere.
Fiecare strop, o fărâmă din tine,
Ce-ți dă puterea să lupți și să luminezi.
În roșu aprins, se oglindește sufletul,
Și-n fiecare bătaie, un strigăt mut
.
Când sângele se pierde, se stinge și flacăra,
Și-n întuneric te cufunzi, fără scapare.
Dar în adâncul ființei, o speranță mai clipește,
Că viața va învinge, și vei trăi.
Sângele, esența, dar și amintire,
A luptei pentru viață, a durerii sincere.
Și când se oprește curgerea, și inima tace,
Rămâne doar urma, în memorie să-și facă loc.
Tatăl
In această poezie ,
Mică, pusă pe-o hârtie
Am sa scriu câteva rânduri
Despre tata ce mie-n gânduri .
Am să pun o întrebare
La mine te gândești oare?
Nici un copil , pe acest pământ
Nu este vinovat
Că al lui tată l-a creat și a plecat.
Fiți mai atenți, fiți responsabili!
Aveți copii,dați-le aripi.
Nu le mai rupeți,căci niciodată
Un copil,nu cere să se nască!
Cararea
Cararea aceasta e lunga...
Cu spinii tristeții,cu raza iubirii,
Cu fulgerul durerii,cu zambet- trandafirii,
Cu umbra nepăsării,cu pulberea deznădejdii,
Cu ploaia îngrijorării.
In spate strălucesc zorii vieții,
In fata,zarea apusului se-arata...
Pe-alocuri,frumusețea visării,
Cararea aceasta e lunga,
Am obosit de-atata drum,
Dar pasu-mi la capăt nu vrea să ajungă..
Amar
Încerc să scriu, dar mintea mi-e în ceață,
Ceață e și afară și nu mai e verdeață…
Poate încerc să spulber doar o amintire tristă,
Tristă-i și toamna ce a venit în vizită.
Cartierul e din ce în ce mai pustiu
Pustiu e și sufletul meu, dar știu
Că anii trec… și totul dispare…
Oameni, clădiri, sentimente și culoare.
Îmi amintesc de demult, de când eram copii
Copii erau peste tot și aveau jocurile proprii
Nu se gandeau… nicidecum la viitor
Viitoru-i acum și trece-ncet și timpul lor…
E dureros să vezi cum oamenii se schimbă,
Se schimbă mulți în rău și asta mă deprimă…
E un lanț trofic, al oamenilor
Cel mai slab e mâncat de cel puternic, ce popor!
Acum se așterne anotimpul rece,
Rece e și fiorul ce prin vene-mi trece.
Iarna vine în pas grăbit și inevitabil
Inevitabilă-i și schimbarea-nprealabil.
E o aromă amară, este cea de la țigară
Cum dispare fumul, așa tot o să dispară.
Dacă-ți sunt eclipsate toate fericirile
După o viață traită rămân doar amintirile.
Amintirile, la care te gândești
Te uiti la poze și începi să zâmbești
Dar zambetul e palid și parcă te urăști
Că nu te poți întoarce-n timp să le retrăiești.
Așa e viața, când o trăiești în silă,
Așa sunt oamenii, când îi tratezi cu milă,
Deci iubește, dacă vrei să fii iubit
Traiește, nu doar ca să știi că ai trăit!
Darul Timpului
Preţuieşte fiecare clipã,
Datã ţie-n dar, spre-a o trãi!
Nu face din clipe o risipã;
Fã ce poţi sã faci, dar nu în pripã,
Cât eşti încã viu, printre cei vii!
Fiecare clipã, datã ţie,
Trasã de pe-al timpului mosor,
E-un condei ce zi şi noapte scrie,
Este şi arvunã, şi simbrie,
Pentru care eşti rãspunzãtor!
Clipã peste clipã, se adunã
Ca ghirlande dese şi subţiri;
Şi-aşezate astfel, împreunã,
Strâng şi împletesc într-o cununã
Triste sau duioase amintiri...
Pentru-a tale proprii patemi
Eminescu nu are nevoie de publicitate ieftină
Eminescu e Eminescu în toate inimile
a posta o fotografie cu el din cele zece-cincispreze
care tot circulă
este o impietate
nimeni nu-ți dă dreptul să-i tulburi memoria
să lași impresia că-i faci o favoare
din postura aceasta de imitator jalnic
cu recenzii plătite
și ochi dulci
de erudit
parcă tot mai nimerită este o clipă de reculegere
tainică...
Esența vieții
Roșu pulsând, a vieții izvor,
În vene curge, neobosit rotor.
Dar când se scurge, picătură cu picătură,
Simți cum viața-ți se destramă, fără durere.
Fiecare strop, o fărâmă din tine,
Ce-ți dă puterea să lupți și să luminezi.
În roșu aprins, se oglindește sufletul,
Și-n fiecare bătaie, un strigăt mut
.
Când sângele se pierde, se stinge și flacăra,
Și-n întuneric te cufunzi, fără scapare.
Dar în adâncul ființei, o speranță mai clipește,
Că viața va învinge, și vei trăi.
Sângele, esența, dar și amintire,
A luptei pentru viață, a durerii sincere.
Și când se oprește curgerea, și inima tace,
Rămâne doar urma, în memorie să-și facă loc.
Tatăl
In această poezie ,
Mică, pusă pe-o hârtie
Am sa scriu câteva rânduri
Despre tata ce mie-n gânduri .
Am să pun o întrebare
La mine te gândești oare?
Nici un copil , pe acest pământ
Nu este vinovat
Că al lui tată l-a creat și a plecat.
Fiți mai atenți, fiți responsabili!
Aveți copii,dați-le aripi.
Nu le mai rupeți,căci niciodată
Un copil,nu cere să se nască!
Cararea
Cararea aceasta e lunga...
Cu spinii tristeții,cu raza iubirii,
Cu fulgerul durerii,cu zambet- trandafirii,
Cu umbra nepăsării,cu pulberea deznădejdii,
Cu ploaia îngrijorării.
In spate strălucesc zorii vieții,
In fata,zarea apusului se-arata...
Pe-alocuri,frumusețea visării,
Cararea aceasta e lunga,
Am obosit de-atata drum,
Dar pasu-mi la capăt nu vrea să ajungă..
Amar
Încerc să scriu, dar mintea mi-e în ceață,
Ceață e și afară și nu mai e verdeață…
Poate încerc să spulber doar o amintire tristă,
Tristă-i și toamna ce a venit în vizită.
Cartierul e din ce în ce mai pustiu
Pustiu e și sufletul meu, dar știu
Că anii trec… și totul dispare…
Oameni, clădiri, sentimente și culoare.
Îmi amintesc de demult, de când eram copii
Copii erau peste tot și aveau jocurile proprii
Nu se gandeau… nicidecum la viitor
Viitoru-i acum și trece-ncet și timpul lor…
E dureros să vezi cum oamenii se schimbă,
Se schimbă mulți în rău și asta mă deprimă…
E un lanț trofic, al oamenilor
Cel mai slab e mâncat de cel puternic, ce popor!
Acum se așterne anotimpul rece,
Rece e și fiorul ce prin vene-mi trece.
Iarna vine în pas grăbit și inevitabil
Inevitabilă-i și schimbarea-nprealabil.
E o aromă amară, este cea de la țigară
Cum dispare fumul, așa tot o să dispară.
Dacă-ți sunt eclipsate toate fericirile
După o viață traită rămân doar amintirile.
Amintirile, la care te gândești
Te uiti la poze și începi să zâmbești
Dar zambetul e palid și parcă te urăști
Că nu te poți întoarce-n timp să le retrăiești.
Așa e viața, când o trăiești în silă,
Așa sunt oamenii, când îi tratezi cu milă,
Deci iubește, dacă vrei să fii iubit
Traiește, nu doar ca să știi că ai trăit!
Darul Timpului
Preţuieşte fiecare clipã,
Datã ţie-n dar, spre-a o trãi!
Nu face din clipe o risipã;
Fã ce poţi sã faci, dar nu în pripã,
Cât eşti încã viu, printre cei vii!
Fiecare clipã, datã ţie,
Trasã de pe-al timpului mosor,
E-un condei ce zi şi noapte scrie,
Este şi arvunã, şi simbrie,
Pentru care eşti rãspunzãtor!
Clipã peste clipã, se adunã
Ca ghirlande dese şi subţiri;
Şi-aşezate astfel, împreunã,
Strâng şi împletesc într-o cununã
Triste sau duioase amintiri...
Другие стихотворения автора
My friend Irina
My friend irina
She smiles
She’s ok
She encourages
She dreams
She is always there for me
She gives a hug im all ok
She says she’s fine,they’ll believe the lie
But i see behind that fake smile
That fake “im fine” that she usually says
From a mile i can see her tears imprinted on her face
From a mile i can see the scars on her tired forearms
She says she’s fine
But she hurts herself,with words and blades
With pills and fake affirmations about herself
I try to help,i try to smile,just for her
Not anybody else
I see her puffy eyes when everyone just says good bye
I stay by her side all the time,hopping she will open up
But im just there
A burden on her back
She says she doesn’t mind that
But she has a lot on her beautiful mind
My friend irina
She cries
She screams
She cuts
She dreams
I wasn’t there when she tried to take her life
But i was there when her heart broke into millions of pieces
I gathered them all in one
Replaced it with all i had
Hopping she ‘ll go back
To being fine and all that
My friend irina
Everyone just sees a girl
With eyes and lips and thighs
I see a strong women fighting for her life
With tired brown eyes,like the hot chocolate on a chilly night
With her curly hair like the waves of the ocean on a breezy night
With her broken smile that she gives me when im not alright
With the clothes she wears to cover up her past
A girl like her you’ll never find
She’s unique and kind
Broken at the same time
Trying to glue her back
Im losing her just like that
Everyone just says she’s fine
But i see behind all that
They found out about her past
The scars on her arms
That’s all they see
Her past
Her “mistakes”
She overthinks over stupid airheads
About everything she has
She changed
She changed a lot
Into good into bad
People don’t care
They don’t see her for who she is but only for her mistakes
They judge
They laugh
They make “funny” jokes about all that
They say things they should not
I try to erase everything they said
But its set in her mind
The words are making her go mad
I try to change her mind
Before she takes what she has
I try to stay calm,when im freaking out
I try to say its fine when she freaks out
I say it will be alright
But all she does is say “im fine”
You’re not
You’re sad,and mad
Happy and glad
You tend to be there for everyone when you’re falling apart
My friend irina
She says she’s fine
She says she won’t do it again
She makes promises to herself the others might brake
She stays true to her mind but lies to her heart
Im here for her but she is not here with me
Im here for her but she disappears
She takes refuge in her mind
Thinking its safer that real life
Im trying to wake her up
Im trying to make her stay
Im stealing her bad thoughts away
Hoping it will make a change
But they multiply by the day
Making her want to go away
What should i do
Say goodbye or fight for her life
I tend to smile all the time
When people are around
So they thing she is better now
But when there’s only the two of us
The bridges fall down
She tells me her worries but not fully
She tells me i didn’t do anything but the truth is ,it’s all my fault
Hopefully she will be fine
She will win this battle with her mind
I’ll be the shoulder that she can cry on but also the soldier fighting for her life
I’ll be there
With my whole mind
I’ll be right there behind
Always ready to fight back
Im here
I’ll always be here
My friend irina
She smiles but if i don’t do anything i will lose her like she lost her mind,i won’t let that happen ,i will be on watch all the time
Don’t worry
We’ll fight together
For the rest of my life
That’s my friend Irina
She is truly the best
That’s why
She has to stay
Firul iubirii
A fost odată ca niciodată,
O prea frumoasă fată.
A poposit un ceas,
Si de timp a tras.
Si o răsuflare a simțit,
Tihnit, a poposit.
Doi ochi de sticla l-au privit.
Alți doi, vii, s-au întâlnit.
S-au conectat si s-au iubit.
Totu' a fost nemărginit.
Si a fost un fir ce i-a legat,
Dar ei s-au îndepărtat.
Anii trec dar nu se uita.
Ochi căprui de sticla cruntă,
Ochii verzi au așteptat,
De iubire au suspinat.
Intr-o zi s-au întâlnit,
Iar firul s-a întărit
Când privirea lor a luat amploare,
Parca soarele răsare.
Doar ritmul inimii se aude,
Chiar daca in camera e ca la târg.
Si departe el pătrunde,
Răsfrângeri roșii de amurg.
O iubire așa de rara, ce nu poate rosti,
O iubire ca in povesti.
Ca de n-ar fi,
Nu s-ar mai povesti
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita
Viata
Te răscolește
Scoate din tine tot ce ai mai bun
Si te lasă un nebun.
Te lupti si te zbati
Cu toate greutatile ce le ai de rezolvat
Si parca nu se mai termina.
Incerci sa nu mai obosești dar e din ce in ce mai greu sa le ocolești.
Mergi linistit pana dai dupa colt de ele
Si arunca spre tine toate cele rele.
Viața asta,
E din ce in ce mai grea.
Te lupți,te zbați
Dar tot ai ceva de terminat.
Încerci sa nu te mai gândești,
La toate fricile pe care le trăiești.
Viața asta,
Trebuie sa termini ce ai început
Ca de nu,
Vei rămâne doar un nebun
The elevator
Imagine your life being an elevator.
It goes up nice and neat
But at any point it can fall down to your feet.
And then… you cant go up , you try and try, but just can’t seem to make it work
You open the doors,you step outside…
You try to look for a way up
You see stairs think its hard
But you know its the right path
You start walking up the stairs
Slowly and steady
You get tired
You stop breathing, you start panicking
What if you never go up all the way?
You collapse right away..
After a while you get up, decide its not time to just give up
You start going up again
Not stopping till you reach the end
You realize it was hard but you did it again
You stopped you thought about how it could go wrong
But you never truly just gave up
So you did it
You now can see all the levels
All the stages you’ve been through
But it doesn’t matter if you got hurt or sad
You made it on the top
Its finally your time.
Briza
Trist si confuz in gânduri
Ușor pierdut printre rânduri
Stând acolo adormit
Parca foarte nedumerit
Cu viața întoarsă pe dos
In oglinda te vezi hidos
Ceva parca te trezește
Te uiți in jur
Nimic
Te uiți sus jos
Nimic,doar praf si vieți spulberate
Ceva te întoarce
Te întorci si ceva te lovește
Briza cu un zâmbet dulce
Îți zice ca nu e nimic
Ești bine,n-ai pățit nimic
Viața e dura cu tine
Tu trebuie sa lupți pentru bine
Nu doar al tau
Ci al tuturor
Nu e ușor într-adevăr
Te simți închis intr-un lagăr
Te atinge pe umăr
Si îți mai zice încă o data
Ca o sa reușești
O sa ajungi sa nu mai greșești
Dupa pleacă
Singuratic rămâi
Nedumerit,uimit de ce ai simțit
Briza e cu tine când in viața te simți neiubit
Briza ușor te mângâie când ai nevoie
Dar dupa pleacă si te lasă cu o melodie
Care melodie îți cântă in minte
Iar viața ta parca nu mai e urata
Parca e chiar plăcută
Briza e cu tine când te simți liber alergând prin pădure
Când fugi de un câine
Sau când sari de bucurie
Te simți bine cu parul ciufulit
De briza care l-a răscolit
Când ești pierdut ea te ghidează pe drumul potrivit
Arătându-ti ca nu ai greșit
Ci doar ai gândit diferit
Te scapă de griji
Si te face fericit
Dar când ploaia se apropie ea fuge grabita in orizont
Si vine vântul violent
Pregătit sa îți spulbere fantezia
Si sa îți prezinte frica
Te amesteca neclintit
In timp ce tu o cauți înapoi
Pe briza ce te-a liniștit
Dupa
Totul se oprește
Si nu mai e nimica lângă tine
Singur singurel
Ramai ca un strugurel
Pe un ciorchine necăjit
Viața e buna pana când te lovește vântul
Si rămâi singur singurel
O sa vina briza sa te aline dar dupa pleacă si ea sa se ocupe de buna-starea altora
Briza ca o mama te înțelege
Alături de tine este
Dar dupa crești
Si rar o mai vezi
Asa ca atunci când te îmbrățișează
Nu ezita sa îi spui ca o iubești
My friend Irina
My friend irina
She smiles
She’s ok
She encourages
She dreams
She is always there for me
She gives a hug im all ok
She says she’s fine,they’ll believe the lie
But i see behind that fake smile
That fake “im fine” that she usually says
From a mile i can see her tears imprinted on her face
From a mile i can see the scars on her tired forearms
She says she’s fine
But she hurts herself,with words and blades
With pills and fake affirmations about herself
I try to help,i try to smile,just for her
Not anybody else
I see her puffy eyes when everyone just says good bye
I stay by her side all the time,hopping she will open up
But im just there
A burden on her back
She says she doesn’t mind that
But she has a lot on her beautiful mind
My friend irina
She cries
She screams
She cuts
She dreams
I wasn’t there when she tried to take her life
But i was there when her heart broke into millions of pieces
I gathered them all in one
Replaced it with all i had
Hopping she ‘ll go back
To being fine and all that
My friend irina
Everyone just sees a girl
With eyes and lips and thighs
I see a strong women fighting for her life
With tired brown eyes,like the hot chocolate on a chilly night
With her curly hair like the waves of the ocean on a breezy night
With her broken smile that she gives me when im not alright
With the clothes she wears to cover up her past
A girl like her you’ll never find
She’s unique and kind
Broken at the same time
Trying to glue her back
Im losing her just like that
Everyone just says she’s fine
But i see behind all that
They found out about her past
The scars on her arms
That’s all they see
Her past
Her “mistakes”
She overthinks over stupid airheads
About everything she has
She changed
She changed a lot
Into good into bad
People don’t care
They don’t see her for who she is but only for her mistakes
They judge
They laugh
They make “funny” jokes about all that
They say things they should not
I try to erase everything they said
But its set in her mind
The words are making her go mad
I try to change her mind
Before she takes what she has
I try to stay calm,when im freaking out
I try to say its fine when she freaks out
I say it will be alright
But all she does is say “im fine”
You’re not
You’re sad,and mad
Happy and glad
You tend to be there for everyone when you’re falling apart
My friend irina
She says she’s fine
She says she won’t do it again
She makes promises to herself the others might brake
She stays true to her mind but lies to her heart
Im here for her but she is not here with me
Im here for her but she disappears
She takes refuge in her mind
Thinking its safer that real life
Im trying to wake her up
Im trying to make her stay
Im stealing her bad thoughts away
Hoping it will make a change
But they multiply by the day
Making her want to go away
What should i do
Say goodbye or fight for her life
I tend to smile all the time
When people are around
So they thing she is better now
But when there’s only the two of us
The bridges fall down
She tells me her worries but not fully
She tells me i didn’t do anything but the truth is ,it’s all my fault
Hopefully she will be fine
She will win this battle with her mind
I’ll be the shoulder that she can cry on but also the soldier fighting for her life
I’ll be there
With my whole mind
I’ll be right there behind
Always ready to fight back
Im here
I’ll always be here
My friend irina
She smiles but if i don’t do anything i will lose her like she lost her mind,i won’t let that happen ,i will be on watch all the time
Don’t worry
We’ll fight together
For the rest of my life
That’s my friend Irina
She is truly the best
That’s why
She has to stay
Firul iubirii
A fost odată ca niciodată,
O prea frumoasă fată.
A poposit un ceas,
Si de timp a tras.
Si o răsuflare a simțit,
Tihnit, a poposit.
Doi ochi de sticla l-au privit.
Alți doi, vii, s-au întâlnit.
S-au conectat si s-au iubit.
Totu' a fost nemărginit.
Si a fost un fir ce i-a legat,
Dar ei s-au îndepărtat.
Anii trec dar nu se uita.
Ochi căprui de sticla cruntă,
Ochii verzi au așteptat,
De iubire au suspinat.
Intr-o zi s-au întâlnit,
Iar firul s-a întărit
Când privirea lor a luat amploare,
Parca soarele răsare.
Doar ritmul inimii se aude,
Chiar daca in camera e ca la târg.
Si departe el pătrunde,
Răsfrângeri roșii de amurg.
O iubire așa de rara, ce nu poate rosti,
O iubire ca in povesti.
Ca de n-ar fi,
Nu s-ar mai povesti
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita
Viata
Te răscolește
Scoate din tine tot ce ai mai bun
Si te lasă un nebun.
Te lupti si te zbati
Cu toate greutatile ce le ai de rezolvat
Si parca nu se mai termina.
Incerci sa nu mai obosești dar e din ce in ce mai greu sa le ocolești.
Mergi linistit pana dai dupa colt de ele
Si arunca spre tine toate cele rele.
Viața asta,
E din ce in ce mai grea.
Te lupți,te zbați
Dar tot ai ceva de terminat.
Încerci sa nu te mai gândești,
La toate fricile pe care le trăiești.
Viața asta,
Trebuie sa termini ce ai început
Ca de nu,
Vei rămâne doar un nebun
The elevator
Imagine your life being an elevator.
It goes up nice and neat
But at any point it can fall down to your feet.
And then… you cant go up , you try and try, but just can’t seem to make it work
You open the doors,you step outside…
You try to look for a way up
You see stairs think its hard
But you know its the right path
You start walking up the stairs
Slowly and steady
You get tired
You stop breathing, you start panicking
What if you never go up all the way?
You collapse right away..
After a while you get up, decide its not time to just give up
You start going up again
Not stopping till you reach the end
You realize it was hard but you did it again
You stopped you thought about how it could go wrong
But you never truly just gave up
So you did it
You now can see all the levels
All the stages you’ve been through
But it doesn’t matter if you got hurt or sad
You made it on the top
Its finally your time.
Briza
Trist si confuz in gânduri
Ușor pierdut printre rânduri
Stând acolo adormit
Parca foarte nedumerit
Cu viața întoarsă pe dos
In oglinda te vezi hidos
Ceva parca te trezește
Te uiți in jur
Nimic
Te uiți sus jos
Nimic,doar praf si vieți spulberate
Ceva te întoarce
Te întorci si ceva te lovește
Briza cu un zâmbet dulce
Îți zice ca nu e nimic
Ești bine,n-ai pățit nimic
Viața e dura cu tine
Tu trebuie sa lupți pentru bine
Nu doar al tau
Ci al tuturor
Nu e ușor într-adevăr
Te simți închis intr-un lagăr
Te atinge pe umăr
Si îți mai zice încă o data
Ca o sa reușești
O sa ajungi sa nu mai greșești
Dupa pleacă
Singuratic rămâi
Nedumerit,uimit de ce ai simțit
Briza e cu tine când in viața te simți neiubit
Briza ușor te mângâie când ai nevoie
Dar dupa pleacă si te lasă cu o melodie
Care melodie îți cântă in minte
Iar viața ta parca nu mai e urata
Parca e chiar plăcută
Briza e cu tine când te simți liber alergând prin pădure
Când fugi de un câine
Sau când sari de bucurie
Te simți bine cu parul ciufulit
De briza care l-a răscolit
Când ești pierdut ea te ghidează pe drumul potrivit
Arătându-ti ca nu ai greșit
Ci doar ai gândit diferit
Te scapă de griji
Si te face fericit
Dar când ploaia se apropie ea fuge grabita in orizont
Si vine vântul violent
Pregătit sa îți spulbere fantezia
Si sa îți prezinte frica
Te amesteca neclintit
In timp ce tu o cauți înapoi
Pe briza ce te-a liniștit
Dupa
Totul se oprește
Si nu mai e nimica lângă tine
Singur singurel
Ramai ca un strugurel
Pe un ciorchine necăjit
Viața e buna pana când te lovește vântul
Si rămâi singur singurel
O sa vina briza sa te aline dar dupa pleacă si ea sa se ocupe de buna-starea altora
Briza ca o mama te înțelege
Alături de tine este
Dar dupa crești
Si rar o mai vezi
Asa ca atunci când te îmbrățișează
Nu ezita sa îi spui ca o iubești