Автор Topor Aurelian
Случайные публикации :)
Gânduri în versuri
De la un timp, totu-i atât de firav si-atât de schimbător,
Luna apune-n zori...soarele se lasă-n întuneric
Întunericul și el, la fel de trecător...
Și lasă-n urmă drame, vise și-i himeric.
Parcă-am uitat de mine...simt cum mă rătăcesc,
Când revin amintirile ce încă dor
Și mi se pare totuși atât de nefiresc,
Să mă forțez, să-mi car gândul greu...atât de ușor...
Și parcă sunt a nimănui... și nu merg nicăieri,
Orfană sunt de vin...de-o ultimă îmbrățișare
Azi sunt mai vie decât mâine și mai stinsă decât ieri,
Mai suflu când privesc luna...asfințitul de soare...
Și parcă as vrea să te uit...deși doar gândul, mi-i rană...
Mă arde-n nopțile unde tăcerea mi-i cuvânt
Când visul meu încă te mai cheamă....
Și dorul mă învelește cu al lui veșmânt.
Și poate că, tu ai plecat... dar nu și al meu dor...
Fiorii îmbrățișării încă-i mai simt sub piele
Și chiar de nu te mai am...nici în pahar să te ador,
Amintirea vinului tău... încă imi parfumează buzele...
Și poate să te uit... ar trebui încă un an...
Să număr lipsa ta în cât mai multe zile
Și poate într-un sfârșit nimic n-o să mai doară...
Poate intr-o zi...mă voi trezi...că am uitat de tine.
Lumea mea cea tristă
Tăcut,patruns doar de cuvinte,
Ce mi inconjoara frica de a te lăsa,
Usor,usor ma pierd pe mine
Și tot curajul de a lupta.
Salbatic ma ngrozeste gandul
Ca noi am fost,nu vom mai fii
Când fiara mintii mele plange,
Din a iubii,spre a cerșii.
Chiar nu inteleg cu ce am greșit!
Poate ca tu ai fost greșeala,
Cu pumnii plini doar de pamant,
Mai am din lumea ta doar rana.
Amnezic sunt in ochii tai,
Pentru ca nu vrei sa te mint,
Unde am lasat brațara noastra?
Iubirea noastra de argint...
Nu stiu cat e de evident
Ca plang prea mult,doar sa te vad,
Si prea putin acum imi pasă,
Ca ma distrug sa nu te pierd.
Uneori,privirea ta imi da speranta,
Pe care am pierdut o acum mult timp
Cred c am gustat cu drag otrava,
Ce m a facut un clandestin.
Revino in lumea mea cea tristă,
Și fă din lună,un soare arzător,
Ca verigheta ce mi ai dat-o,
Să nu ramană veșnic pe covor.
intr-o seara
intr-o seară pe inserate
am văzut două ciocârli pătrate
sau să fi fost un mamut?
cert e ca eram băut!
limpezimi-ar berea capu”
cred ca mi-am pierdut si crapu”
Pasesti
Pasesti usor fara de fosnet
Parca-ai pluti tu pe pamint
Faptura ta e ca un trasnet
Ce mi se pare un sfint cint
M-as dezlipi de la ai mei
Sa simt aproape trupul tau
Sa fiu un zeu ci nu un tei
Ce-nteapa, sfarma visul sau.
Se scurge timpul, trece apa
Astept, astept si nu mai vii
Ba stau in casa, ies la poarta
Dar clipe lungi trec zi de zi.
Speranta n-a luat sfirsit
Ea arde inca trupul meu
Lumea de sus a hotarit
Ca merit ca sa sufar eu??
Si valuri trec tu nu revii
Ori ai uitat iubirea?
Nu cred ca ai putea minti
Nu sterge amintirea!.
Adii usor in al meu vint
O floare gingasa ce esti
Cazi fericita pe pamint
Si sufletul mi-l incalzesti
O iubire Tristă.
O iubire tristă
În zori de zi, când soarele-apune,
Când roua plânge pe frunze reci,
O poveste veche, pierdută-n lume,
Se naște-n suflet și trece pe veci.
Priviri odată pline de lumină,
Acum se scaldă-n umbre și nor,
Un vis ce-a fost, o tainică vină,
Pierdut în taina unui fior.
Cuvinte spuse, dar fără ecou,
Se sting încet pe buze-nchise,
Un dor tăcut, un cântec nou,
Rămâne-n inimi, pe pagini scrise.
Trecut-au clipe, trecute-s și șoapte,
Dar umbra ta rămâne mereu,
Pe cerul nopții, de stele-aproape,
Un suflet plânge un vis ce-a fost greu.
O ploaie rece mângâie pământul,
Lacrimi ascunse curg lin pe obraz,
Tu ai plecat, lăsându-mi cuvântul,
Dar fără glas, în inimi e praz.
Iubirea noastră, ca o furtună,
A ars cu foc, dar s-a stins în noapte,
Acum doar timpul durerea-ngână,
Cu note triste și versuri șoapte.
Sub cerul vast, eu caut uitarea,
Dar ea mă ține prizonier,
O iubire tristă, pierdută-n zarea
Unui vis vechi, dintr-un alt mister.
Autor Mihuț Raul Alexandru.
Citește, visează,iubește!
Visează frumoaso,
Povestile toate sunt ale tale!
Deschide cartea,citește,trăiește,plângi, râzi...iubește!
Și pleacă din lumea aceasta!
İntră acolo unde totul e altfel
Și marea și norii și vântul
Culorile,muzica,personajele toate-s purtate de gândul
Ce-l ai!
Ai mii de noi lumi ce te așteaptă!
Literele toate dansează-n imagini...
Te prind delicat de-a ta mână
Și te poartă departe,
Cu tine valsează și îți arată
Lumi ce nu-s moarte care-ți vorbesc...
Este zeul Apollo fiul lui Zeus?
Trăiește Romeo bătrân fiind cu-a lui Julietă?
E Afrodita zeița iubirii cea mai frumoasă?
Mor gladiatorii Spartacus și Crixus?
Cine-s Athos,Porthos,Aramis și D'artagnan?
Regretă Don Quijote pe patul de moarte
Aventura nebună și supărarea pricinuită credulului Sancho?
Exista Dulcinea din Toboso ori ba?
Iar Nero, Împaratul nebunul,dă foc Romei
Și-și face calul senator!
Cum Michelangelo pictează Capela Sixtină?
Iar Leonardo da Vinci este geniul fără pereche...
Ce tragic Petru și Pavel au fost martirizați...!
E William Shakespeare doar o scorneală,
Iar pentru mine Ghirlanda Dragostei a lui Tagore n-are egal!
(4/6 martie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Mâna ce te mângâie
Edy.Eduard2000
26 июня
Versurile astea dor prin adevărul lor. Despre bunătate, trădare și lumina care refuză să se stingă. Căci răul n-are colți de fiară, ci chipul celui ce...
Mâna ce te mângâie
Mihăiță Mihai
26 июня
O poezie ca o mângâiere!👍👍👍
🎤 Regăsire
Mihăiță Mihai
26 июня
Frumos!❤️
Ecou de vara
Maria Spiescu
25 июня
Superbă!
Cei trei,,P,,
Maria Spiescu
25 июня
Mulțumesc!
Cei trei,,P,,
Miruna Teodorescu
25 июня
Ce frumos!❤️
Pradă si putere
Miruna Teodorescu
25 июня
Versuri adorabile⚘️
SOMELIERĂ DE OCAZIE
Miruna Teodorescu
25 июня
Interesantă creație. Felicitări ⚘️
Zbucium
Maria Spiescu
25 июня
Interesant... umbrele din interior...cer să fie văzute,auzite,acceptate și aduse în echilibru cu lumina...
Iubire de fațadă..
Maria Spiescu
25 июня
Mulțumesc!
Ce i-aș spune omului ce l-am iubit....
Deea
24 июня
te inteleg...
Adevărul nu e drept. Nici blând. Nici...
Smaranda Ploaie
23 июня
Un text care atinge, răscolește, trezește Felicitări!
VINUL DE VEGHE
Valentin Ailenei
23 июня
O poezie cu o forță incredibilă. De la vulnerabilitate la independență absolută. Metafora vinului este geniala. Felicitări! 🍷
Bachata Nebuniei
Valentin Ailenei
23 июня
Pură stare, transformată în artă. O poezie care te prinde în ritmul ei și nu-ți mai dă drumul. Un dans brutal între extaz și agonie care îți taie răsu...
Sarcastic
celina balan
23 июня
Sensibilitate și realism. Schimbul de brațe lipsă, vinul vărsat, tăcerea grea... imagini care dor, dar care dor frumos. Durerea își cere dreptul la ve...