Licoarea iubirii
"Începe să dispară din lichoarea iubirii
După un an de zile
Lucru la care nu m-aș fi așteptat.
Mi-aș fi vândut și sufletul pentru el
Fară nici o ezitare
Însă acum aș sta să mă gândesc puțin.
Nu înțelege greșit,
Încă țin la el!
Este greu sa nu ma am sentimente pentru el
Deoarece în ochii lui vedeam întreaga lume.
În ochii lui căprui și dulci întunecați
Puteam vedea munții reci și singuratici
Iar deasupra lor, o lumina atât de pătrunzătoare
Cauzată de luna strălucitoare
Pierdută printre stelele argintii.
Am să descriu și buzele lui rozali
Câteodată puteau fi și rosi
Exact ca nuanta perfectă a trandafirilor.
I-aș fi putut admira toată ziua genele
Care completau tabloul din ochii săi.
Sprâncenele sale sunt atât de dese
Sunt de culoarea aurului și ai soarelui.
Zâmbetul său îmi încălzea sufletul
Iar imima îmi tremura la auzul voci sale
Însă era un sentiment plăcut."
Asta este conversația pe care o port aproape zilnic
Cu străinul din oglinda mea.
Începe să dispară efectele licorii iubirii
Însă am momente în care
Mă îndrăgostesc din nou de el.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: lexi salvatore
Data postării: 7 martie
Vizualizări: 98
Poezii din aceiaşi categorie
Pierdută în ochii străinului
Iubesc acei ochi ai tăi
Ochi de care m-am îndrăgostit
Ți-ai ales un risipitor poet.
Cât îți voi mai scrie ?
Ce mai faci ,dragul meu străin,
Mă mai crezi tu divină?
Pururi veci te-aș săruta
Inima-mi spune să te simt mai mult
Iar eu doar pe ea știu să o ascult.
Ia-mi trupul și fă-l al tău
Doar ție-ți aparțin, sunt iubirea ta
Prin tine a avut loc Renașterea mea.
Când de-abia răsar zorii
Tu deja-mi ești pătruns în gând
Satisfăcându-mă,trupu-mi atingând.
Îmi aud urechile tale șoapta?
“Te iubesc”.(spus încet)
“Te iubesc din toată inima”.
Te-aș iubi tot mai mult
Nu te-aș mai lăsa, te-aș sprijini
Așa vom putea îmbătrâni.
Fiara se arată !
Frumusețea altora,
umblă moartă inaintea celorlalti
neputând cunoaște
lacrima lor amară...
si lumea amarată se topește ologită,
sub răceala lor.
Frumusetea ta,
eclipseaza tot ce am vazut
in umbrosul meu trecut,
caci e inrădacinata, in inima ta
in inima aceea de copil sensibil...
Frumusețea ta, nu se pierde in mulțime
pentru ca naște viată, cu razele ei calde,
precum soarele primăvara
topește zăpada si înverzește natura
ca să-i intretină viața plăpândă.
În ochii tăi,
am văzut mai mult decât sclipiri...
Deslușit-am aripile morții
ce te ascundeau în întunecime
și îndoiau lumina dimprejurul tău,
ca nimeni, să nu înțeleagă
strălucirea ta blândă
Aceasta sa fie fiara nimicitoare ?
Vipera Gaboon otravitoare
Ha ,ha ! îmi vine sa râd !
Așa că n-o să-mi stingheresc eu libertatea
Păzind o sută de porunci biblice
Ce o tin legată, strâns incătușată
Și am auzit lanțurile pocnind una câte una
Cădeau zăngănind la pământ !
Am ascultat simfonia terorii !
Iubirea, mister neînțeles
se dezvăluia, sub ochii mei pătrunzători;
ca un pumn de petale în vânt
Dansa... tot mai aproape de mine
Iar eu o ademeneam subtil
să renunțe la coaja ei dură
ca să mă pot înfrupta, din miezul ei
vulnerabilitatea ei depășise un fluture
prins într-o pânză de păianjen
În timp ce eu cu o notă de sadism
îmbătat de curiozitate
preziceam mișcarea ei ritmică
o tăiam, tot mai adânc pân' ce
plăcerea mea devenise kriptonita ei;
Am privit iubirea iarăși
forma și-o schimbase ?
sau in umbră ambalajul lepădase ?
Dispăruse lăsând in urmă o piele năpârlită
m-a fulgerat din spate-ntro clipită
Ochii ei deveniseră vicleni,
și cu puterea ei neîmblânzită
parcă neafectată de cursele mele;
se repezea ca o furtună să mă imobilizeze,
cât timp se încolăcea printre noi
și ne trăgea, mai aproape de ea;
cu suflarea tăiată...
Colții ei otrăvitori de dulci,
mi-au injectat, în rărunchi veninul ei
nu murisem căci tu Iubito te-ntindeai
să-mi fi singurul antidot.
Nu-i puteam ține piept
pentru că a declanșat in mine un razboi civil
pentru că se hrănea din mine nesățios
ca să-și încalzească inima ei arctică
mă murdărea cu mocirlă !
părând să iși întinerască înfățișarea
pentru alte victime naive...
Iubirea-i rea
Dar fața ta îi atât de bună
Găsește-mi o cale să pot fugi
Să rup lanțurile făcute din solzi
Libertatea să nu mi-o pierd...
Să mă ascund la umbra de lună
În pârâu să pecetluiesc a mea urmă
Să nu guste a mea căldură
Ca să mă poată urmării
Dar Iubirea aceasta nebună
Ce o atrag chiar eu cu prihana-mi neîngrădită
Și cu mintea tot mereu hoinărind
Ea mă prinde când vreau s-o ating
Ea mă arde când vreau s-o sting
Și devin astfel fluturele din capcană.
Devoarece Iubito, tu mi-ai arătat
ce-i iubirea...
Și de atunci am devenit o viperă Gaboon
Făcând ture-n trun castron
salivând, căutând să ajung necurmat
cu sângele rece clocotindu-mi în vase
dorind să se încălzească iarăși
pe tărâmul încununat cu flori de lumină
unde munții ating cerul,
și cântece se pierd în infinit,
lângă marea de cristal
Dar aici șerpii nu au loc.
Vraja mării...
Marea pare liniștită,
Vântul doarme pe sub stânci,
Tu, cu inima rănită,
Parc-ai vrea să mă mănânci.
Cântă o sirenă-n larg,
Cântec dulce de răpire,
Eu mă-nalț sus pe catarg,
Drept drapel pentru iubire.
Hai să ne-aruncăm în mare,
S-ancorăm în orizont,
Tu, prințesa mea de sare,
Eu, nebunul vagabond,
Să ne batem joc de lună,
Pe pirați să-i atacăm,
Să ne-ascundem pe sub spumă,
Vraja mării s-o gustăm.
Marea încă-i liniștită,
Vântul doarme pe sub stânci,
Hai, tu inima rănită,
Că te las să mă mănânci!
Clasa noastră.
Clasa noastră boierească
În tandem da-n altă casă
Cei croiți de acest neam
Dar nu poartă al său hram
Ei! să vezi copil din mine și beteag de a sa minte
Cel naiv de crede-n bine și de bine nu-s cuvinte
Crede-n țara românească și în rugi la o fereastră
Dară orice buruiană lângă casă vrea să crească
Și ce casă-i astă țară
Ce grădină de virtuți
Grădinarii sunt pe-afară
Și în casă doar corupți
Nu mai plângeți într-o droaie
Nu vă temeți de-astă ploaie
Căci din nori de nu e soare
Tragem norii și răsare
Atâta timp cât mă iubești de Andra în daneză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Så længe du elsker mig
Hvis himlen falder på dig, vil jeg beskytte dig,
Og det kan komme, skat, og syndfloden, sluk ikke ilden i mit hjerte,
Selv hvis der er et jordskælv, kender du verdens undergang,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Hvis en komet skulle ramme os, er jeg ikke bange
At du helt sikkert får fat i en raket, så overlever vi,
Selvom der er en tsunami, kender du verdens ende,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Og når du har svært ved at se,
Jeg er der for at oplyse dig.
Og når du ikke længere tror på dig selv,
Jeg er der for at motivere dig.
Tam-taca-tum-bye, kom her,
Din stemme er en violin i mit hjerte,
Tam-taca-tum-pa, jeg ville nynne dig,
Du er mit livs kor.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Pierdută în ochii străinului
Iubesc acei ochi ai tăi
Ochi de care m-am îndrăgostit
Ți-ai ales un risipitor poet.
Cât îți voi mai scrie ?
Ce mai faci ,dragul meu străin,
Mă mai crezi tu divină?
Pururi veci te-aș săruta
Inima-mi spune să te simt mai mult
Iar eu doar pe ea știu să o ascult.
Ia-mi trupul și fă-l al tău
Doar ție-ți aparțin, sunt iubirea ta
Prin tine a avut loc Renașterea mea.
Când de-abia răsar zorii
Tu deja-mi ești pătruns în gând
Satisfăcându-mă,trupu-mi atingând.
Îmi aud urechile tale șoapta?
“Te iubesc”.(spus încet)
“Te iubesc din toată inima”.
Te-aș iubi tot mai mult
Nu te-aș mai lăsa, te-aș sprijini
Așa vom putea îmbătrâni.
Fiara se arată !
Frumusețea altora,
umblă moartă inaintea celorlalti
neputând cunoaște
lacrima lor amară...
si lumea amarată se topește ologită,
sub răceala lor.
Frumusetea ta,
eclipseaza tot ce am vazut
in umbrosul meu trecut,
caci e inrădacinata, in inima ta
in inima aceea de copil sensibil...
Frumusețea ta, nu se pierde in mulțime
pentru ca naște viată, cu razele ei calde,
precum soarele primăvara
topește zăpada si înverzește natura
ca să-i intretină viața plăpândă.
În ochii tăi,
am văzut mai mult decât sclipiri...
Deslușit-am aripile morții
ce te ascundeau în întunecime
și îndoiau lumina dimprejurul tău,
ca nimeni, să nu înțeleagă
strălucirea ta blândă
Aceasta sa fie fiara nimicitoare ?
Vipera Gaboon otravitoare
Ha ,ha ! îmi vine sa râd !
Așa că n-o să-mi stingheresc eu libertatea
Păzind o sută de porunci biblice
Ce o tin legată, strâns incătușată
Și am auzit lanțurile pocnind una câte una
Cădeau zăngănind la pământ !
Am ascultat simfonia terorii !
Iubirea, mister neînțeles
se dezvăluia, sub ochii mei pătrunzători;
ca un pumn de petale în vânt
Dansa... tot mai aproape de mine
Iar eu o ademeneam subtil
să renunțe la coaja ei dură
ca să mă pot înfrupta, din miezul ei
vulnerabilitatea ei depășise un fluture
prins într-o pânză de păianjen
În timp ce eu cu o notă de sadism
îmbătat de curiozitate
preziceam mișcarea ei ritmică
o tăiam, tot mai adânc pân' ce
plăcerea mea devenise kriptonita ei;
Am privit iubirea iarăși
forma și-o schimbase ?
sau in umbră ambalajul lepădase ?
Dispăruse lăsând in urmă o piele năpârlită
m-a fulgerat din spate-ntro clipită
Ochii ei deveniseră vicleni,
și cu puterea ei neîmblânzită
parcă neafectată de cursele mele;
se repezea ca o furtună să mă imobilizeze,
cât timp se încolăcea printre noi
și ne trăgea, mai aproape de ea;
cu suflarea tăiată...
Colții ei otrăvitori de dulci,
mi-au injectat, în rărunchi veninul ei
nu murisem căci tu Iubito te-ntindeai
să-mi fi singurul antidot.
Nu-i puteam ține piept
pentru că a declanșat in mine un razboi civil
pentru că se hrănea din mine nesățios
ca să-și încalzească inima ei arctică
mă murdărea cu mocirlă !
părând să iși întinerască înfățișarea
pentru alte victime naive...
Iubirea-i rea
Dar fața ta îi atât de bună
Găsește-mi o cale să pot fugi
Să rup lanțurile făcute din solzi
Libertatea să nu mi-o pierd...
Să mă ascund la umbra de lună
În pârâu să pecetluiesc a mea urmă
Să nu guste a mea căldură
Ca să mă poată urmării
Dar Iubirea aceasta nebună
Ce o atrag chiar eu cu prihana-mi neîngrădită
Și cu mintea tot mereu hoinărind
Ea mă prinde când vreau s-o ating
Ea mă arde când vreau s-o sting
Și devin astfel fluturele din capcană.
Devoarece Iubito, tu mi-ai arătat
ce-i iubirea...
Și de atunci am devenit o viperă Gaboon
Făcând ture-n trun castron
salivând, căutând să ajung necurmat
cu sângele rece clocotindu-mi în vase
dorind să se încălzească iarăși
pe tărâmul încununat cu flori de lumină
unde munții ating cerul,
și cântece se pierd în infinit,
lângă marea de cristal
Dar aici șerpii nu au loc.
Vraja mării...
Marea pare liniștită,
Vântul doarme pe sub stânci,
Tu, cu inima rănită,
Parc-ai vrea să mă mănânci.
Cântă o sirenă-n larg,
Cântec dulce de răpire,
Eu mă-nalț sus pe catarg,
Drept drapel pentru iubire.
Hai să ne-aruncăm în mare,
S-ancorăm în orizont,
Tu, prințesa mea de sare,
Eu, nebunul vagabond,
Să ne batem joc de lună,
Pe pirați să-i atacăm,
Să ne-ascundem pe sub spumă,
Vraja mării s-o gustăm.
Marea încă-i liniștită,
Vântul doarme pe sub stânci,
Hai, tu inima rănită,
Că te las să mă mănânci!
Clasa noastră.
Clasa noastră boierească
În tandem da-n altă casă
Cei croiți de acest neam
Dar nu poartă al său hram
Ei! să vezi copil din mine și beteag de a sa minte
Cel naiv de crede-n bine și de bine nu-s cuvinte
Crede-n țara românească și în rugi la o fereastră
Dară orice buruiană lângă casă vrea să crească
Și ce casă-i astă țară
Ce grădină de virtuți
Grădinarii sunt pe-afară
Și în casă doar corupți
Nu mai plângeți într-o droaie
Nu vă temeți de-astă ploaie
Căci din nori de nu e soare
Tragem norii și răsare
Atâta timp cât mă iubești de Andra în daneză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Så længe du elsker mig
Hvis himlen falder på dig, vil jeg beskytte dig,
Og det kan komme, skat, og syndfloden, sluk ikke ilden i mit hjerte,
Selv hvis der er et jordskælv, kender du verdens undergang,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Hos dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
Hvis en komet skulle ramme os, er jeg ikke bange
At du helt sikkert får fat i en raket, så overlever vi,
Selvom der er en tsunami, kender du verdens ende,
Så længe du elsker mig, vil jeg elske dig.
Og når du har svært ved at se,
Jeg er der for at oplyse dig.
Og når du ikke længere tror på dig selv,
Jeg er der for at motivere dig.
Tam-taca-tum-bye, kom her,
Din stemme er en violin i mit hjerte,
Tam-taca-tum-pa, jeg ville nynne dig,
Du er mit livs kor.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op i dine øjne.
Sidder ved siden af dig,
Sidder ved siden af dig,
Med dig er nætterne smukkere,
Solen står op med dig i sengen.
NOAPTEA CE A TRECUT...
Noaptea ce a trecut, mi te-a adus drept mărțișor
În vis... într-un aglomerat decor
Și te priveam cu-atâta drag de la depărtare
Butonai pe telefon, în mână țineai o sticlă de Bordeaux...
Și nu mă săturam parcă să te privesc
Când deodată ți-ai ridicat privirea
Am înlemnit...și-am dat să mă trezesc
Parcă de teamă să nu-i știu continuarea.
Am realizat că au trecut zile de când nu s-a-ntâmplat
Să te mai văd... in trafic, pentru o clipă măcar
Am înțeles ca zilele vin doar ca să te sterg din amintire...
Dar cum? Când noaptea te poartă în visul din mine!?...
Alte poezii ale autorului
Am auzit...
Mi s-a prăbușit lumea când am auzit
Mi s-au înmuiat picioarele
Și am simtit un gol amar
Un gol infinit
Iar tu..nu mai erai printre noi.
Aș vrea acum să-ți fi spus mai multe
Să-ți fi spus măcar că te iubesc
Și că țin la tine.
Însă acum e prea târziucăci..
Nu mă mai poți auzi.
ERam pe strada goală
Cu 2-3 oameni pe ea
Când am auzit vestea că
Tu nu mai erai deja.
Nu m-am așteptat
Și chiar a fost greu
Să primesc vestea grea
Precum un cer
CAre-mi atacă inima și din ușoară
Tot mai grea o făcea.
Mergeam tot mai departe
Cu telefonul la ureche
Crezand ca e un vis
Sau un coșmar fara pereche.
Îmi venea să mă las jos
Să țip atat de tare
Din cauza durerii care zăcea înauntru
Și încerca să mă omoare
Să mă distrugă, să mă aducă la disperare.
Mă tot gândeam atunci
La ce mi-ai zis ultima oarăî
Însa nu mai îmi aduceam aminte,
Dar acum știu
Și m-ai întrebat dacă o să te plâng.
Uită-te acum la mine
Și șterge-mi lacrimile
Care-mi curg pe obraji
Implorând să te trezești.
Dorul mă tot mă apasă
Și tot nu îmi vine a crede
Această oribilă întâmplare.
Nu mai am cui să-i spun bunic sau tataie
Căci v-ați dus amandoi
Și m-ați lăsat
Dar sper din tot sufletul
Că într-o zi ne vom revedea
În lumea fără de sfarșit și grea.
Dead
I fell a hole in my life
And I want to tell you
But you're not here
And you won't ever be.
You're dead in the cold earth
And its so hard to know that.
I'm still in shock
And I wanna se you for the last time alive.
I can't see you stand dead in the cold coffin.
I can't see you with your hands on your chest
And with your eyes closed.
I feel like a part of me is dead
And it hurts more then I can ever explain.
I can't...
I can't take it anymore.
Starts to hurt too hard
That I wanna stop it right now.
This isn't fair
I wanted to die
But you wanted to live.
I can't see you dead
Where are so many peoploe alive
And they need you.
I need you to be here with me.
You didn't know what was in my soul or in my heart
But you always where here
Even when you didn't know what was in my head.
I can't see you dead
And everyone crying at your head sayng"goodbye".
I try to keep you warm
But you're too cold righ now.
I want to see your spark from your eyes,
I want to see your smile,
I want to hear your voice again,
I want to hear you pronounce my name,
I want to hug you so bad righ now.
All of them just for one last time.
I want to see you stand on your feet
And walk away from that stupid coffin.
o singura întamplare
O singura intamplare
E de ajuns să mă omoare.
Tu când ai acționat
Oare ai gândit defapt?
Te-ai gândit ca îmi faci rău
Și inima mi-o străpungi?
A meritat oare ea
Tot ce voiam eu deja?
A meritat furtuna de amintiri
Și visuri zdrobite?
Spune-mi, a meritat ea toate astea?
De ce ai ales-o pe ea
Și nu pe mine?
Ce are ea in plus fata de mine?
Când minutele se scurg pe ceas
Ești motivul la care ma gandesc iar
Zilele nu mai sunt senine
Iar stelele parcă
Au început sa nu mai strălucească
De când nu mai esti aici
Cu mine.
Timpul
Vreau să dau timpul înapoi
Înapoi atunci cand mai exista o șansa,
O speranta ca se mai poate întampla ceva.
Vreau să dau timpul înapoi
Atunci cand bătăile inimi mele
Pulsau sângele plin de speranță
Prin venele sănătoase și pure.
Vreau să dau timpul înapoi
Atunci când trupul era sănătos
Fără nici o zgârietură.
Vreau să dau timpul înapoi atunci cand
Sufletul era curat și nu știa
Ce înseamna dorul sau durerea provocata de el.
Să dau timpul înapoi atunci când
Nu știam ce-i suferința,
Nu știam ce-i durerea,
Când totul era o joacă
Și neliniștea nu exista.
Înapoi atunci când nu știam
Ce înseamnă să iubești pe cineva,
Când nu știam cum se simte
când ai inima însângerată
Peste tot rănită de cuțite, lame, drame
Și iubire falsă, doar pe interes.
Aș fi vrut să dau timpul înapoi
Și să petrec timp din nou cu tine
Deși ce imi doresc de fapt
Este liniștea dinaintea ta
Și înainte a orice are legarură cu tine.
strainul
*Viața mea a început de când l-am intalnit pe el.
Da,ce i drept, am trecut prin prea multe lucruri dureroase
Care îmi sfâșiau inima cu fiecare bataie, însa el este motivul pentru care m-am schimbat și am început să trăiesc.*
Am început să ies mai des, doar să-l văd prin oraș.
Am început să mă distrez, să vadă că sunt plină de viață.
Am început să îmi schimb hainele și poate sa fiu pe gustul lui.
Am început să îmi întind părul mereu cu placa, deși părul meu natural este creț.
Am început să folosesc concealer pentru că aveam niște cearcăne prea mari, însă am mers prea departe ajungând si la full face.
Pe parcurs, mă tot uitam în oglindă la un străin ce se holba la mine, furându-mi viața.
Acel strain nu mi-a furat doar identitatea, mi-a furat si sufletul.
Străinul mi-a intrat în minte și a început să mă critice, să mă facă să mă urăsc.
Iar zilele și nopțile transformându-le într-un inexplicabil dor.
Am început să beau, pentru a-mi îneca amarul
Căci străinul e tot aici, iar corpul meu este acoperit de cicatrici.
După o perioada am realizat că străinul nu îmi face bine și am încercat să-l alung
Însă era prea târziu, răul fiind deja făcut.
Nu m-am mai chinuit să alung străinul, la care eu împreună cu copilul din mine ne holbam.
Ne-am obișnuit cu el chiar dacă ne face rău.
Sângele tot curgea de pe o rană pe alta,
Iar lacrimile apăreau din când în când, gândindu-mă ca e ultima dată.
Încerc să îmi revin dintr-o stare ce se simte precum un coșmar.
Eu merg drept, dar nu aud și nu văd ce se află în jurul meu.
Vreau acasă, însă nu știu unde e "acasă"
Nicăieri nu ma simt bine, poate doar pe o bordura seara pe o alee întunecată.
Vreau copilul cuminte și inocent înapoi!
Îl urăsc atât de tare pe străinul din oglindă!
El a luat-o!
A omorât-o cu sange rece fară să se gandească cum mă voi simți.
Am văzut-o murind, am auzit ultimele ei fraze
Și i-am simțit suflarea cum îi părăsește corpul copilului meu.
Îl urăsc atât de tare pe străinul din oglindă, deși sunt singură în fața ei.
Îmi vreau copilul înapoi, copilul meu, copilul din mine
Care a murit cândva de mult în brațele străinului făra suflet și morbid.
ideile
ideile se diminueaza
cand seara iar se lasa,
norii negrii tot coboara
in lumea cea pacatoasa.
unde oare fuge vremea
timpul, ora si secunda
inainte stateai aici
dar acum esti departe iar.
exact ca la inceput
cand te-am vazut prima oara
erai distant si rece
dar m am lasat pacalita de razele ce te-ncalzeau.
puteam sta sa ma holbez
ore-n sir, ani si poate chiar mileni
caci fata ta e cel mai frumos peisaj
iar eu ador pictura.
este anotimpul in crare
copacii raman fara frunze
iar eu raman fara tine
cu durerea asta grea.
sufletul ma doare
iar absenta ta-i un chin
ce ma doare atat de tare
de ma aduce la disperare.
Am auzit...
Mi s-a prăbușit lumea când am auzit
Mi s-au înmuiat picioarele
Și am simtit un gol amar
Un gol infinit
Iar tu..nu mai erai printre noi.
Aș vrea acum să-ți fi spus mai multe
Să-ți fi spus măcar că te iubesc
Și că țin la tine.
Însă acum e prea târziucăci..
Nu mă mai poți auzi.
ERam pe strada goală
Cu 2-3 oameni pe ea
Când am auzit vestea că
Tu nu mai erai deja.
Nu m-am așteptat
Și chiar a fost greu
Să primesc vestea grea
Precum un cer
CAre-mi atacă inima și din ușoară
Tot mai grea o făcea.
Mergeam tot mai departe
Cu telefonul la ureche
Crezand ca e un vis
Sau un coșmar fara pereche.
Îmi venea să mă las jos
Să țip atat de tare
Din cauza durerii care zăcea înauntru
Și încerca să mă omoare
Să mă distrugă, să mă aducă la disperare.
Mă tot gândeam atunci
La ce mi-ai zis ultima oarăî
Însa nu mai îmi aduceam aminte,
Dar acum știu
Și m-ai întrebat dacă o să te plâng.
Uită-te acum la mine
Și șterge-mi lacrimile
Care-mi curg pe obraji
Implorând să te trezești.
Dorul mă tot mă apasă
Și tot nu îmi vine a crede
Această oribilă întâmplare.
Nu mai am cui să-i spun bunic sau tataie
Căci v-ați dus amandoi
Și m-ați lăsat
Dar sper din tot sufletul
Că într-o zi ne vom revedea
În lumea fără de sfarșit și grea.
Dead
I fell a hole in my life
And I want to tell you
But you're not here
And you won't ever be.
You're dead in the cold earth
And its so hard to know that.
I'm still in shock
And I wanna se you for the last time alive.
I can't see you stand dead in the cold coffin.
I can't see you with your hands on your chest
And with your eyes closed.
I feel like a part of me is dead
And it hurts more then I can ever explain.
I can't...
I can't take it anymore.
Starts to hurt too hard
That I wanna stop it right now.
This isn't fair
I wanted to die
But you wanted to live.
I can't see you dead
Where are so many peoploe alive
And they need you.
I need you to be here with me.
You didn't know what was in my soul or in my heart
But you always where here
Even when you didn't know what was in my head.
I can't see you dead
And everyone crying at your head sayng"goodbye".
I try to keep you warm
But you're too cold righ now.
I want to see your spark from your eyes,
I want to see your smile,
I want to hear your voice again,
I want to hear you pronounce my name,
I want to hug you so bad righ now.
All of them just for one last time.
I want to see you stand on your feet
And walk away from that stupid coffin.
o singura întamplare
O singura intamplare
E de ajuns să mă omoare.
Tu când ai acționat
Oare ai gândit defapt?
Te-ai gândit ca îmi faci rău
Și inima mi-o străpungi?
A meritat oare ea
Tot ce voiam eu deja?
A meritat furtuna de amintiri
Și visuri zdrobite?
Spune-mi, a meritat ea toate astea?
De ce ai ales-o pe ea
Și nu pe mine?
Ce are ea in plus fata de mine?
Când minutele se scurg pe ceas
Ești motivul la care ma gandesc iar
Zilele nu mai sunt senine
Iar stelele parcă
Au început sa nu mai strălucească
De când nu mai esti aici
Cu mine.
Timpul
Vreau să dau timpul înapoi
Înapoi atunci cand mai exista o șansa,
O speranta ca se mai poate întampla ceva.
Vreau să dau timpul înapoi
Atunci cand bătăile inimi mele
Pulsau sângele plin de speranță
Prin venele sănătoase și pure.
Vreau să dau timpul înapoi
Atunci când trupul era sănătos
Fără nici o zgârietură.
Vreau să dau timpul înapoi atunci cand
Sufletul era curat și nu știa
Ce înseamna dorul sau durerea provocata de el.
Să dau timpul înapoi atunci când
Nu știam ce-i suferința,
Nu știam ce-i durerea,
Când totul era o joacă
Și neliniștea nu exista.
Înapoi atunci când nu știam
Ce înseamnă să iubești pe cineva,
Când nu știam cum se simte
când ai inima însângerată
Peste tot rănită de cuțite, lame, drame
Și iubire falsă, doar pe interes.
Aș fi vrut să dau timpul înapoi
Și să petrec timp din nou cu tine
Deși ce imi doresc de fapt
Este liniștea dinaintea ta
Și înainte a orice are legarură cu tine.
strainul
*Viața mea a început de când l-am intalnit pe el.
Da,ce i drept, am trecut prin prea multe lucruri dureroase
Care îmi sfâșiau inima cu fiecare bataie, însa el este motivul pentru care m-am schimbat și am început să trăiesc.*
Am început să ies mai des, doar să-l văd prin oraș.
Am început să mă distrez, să vadă că sunt plină de viață.
Am început să îmi schimb hainele și poate sa fiu pe gustul lui.
Am început să îmi întind părul mereu cu placa, deși părul meu natural este creț.
Am început să folosesc concealer pentru că aveam niște cearcăne prea mari, însă am mers prea departe ajungând si la full face.
Pe parcurs, mă tot uitam în oglindă la un străin ce se holba la mine, furându-mi viața.
Acel strain nu mi-a furat doar identitatea, mi-a furat si sufletul.
Străinul mi-a intrat în minte și a început să mă critice, să mă facă să mă urăsc.
Iar zilele și nopțile transformându-le într-un inexplicabil dor.
Am început să beau, pentru a-mi îneca amarul
Căci străinul e tot aici, iar corpul meu este acoperit de cicatrici.
După o perioada am realizat că străinul nu îmi face bine și am încercat să-l alung
Însă era prea târziu, răul fiind deja făcut.
Nu m-am mai chinuit să alung străinul, la care eu împreună cu copilul din mine ne holbam.
Ne-am obișnuit cu el chiar dacă ne face rău.
Sângele tot curgea de pe o rană pe alta,
Iar lacrimile apăreau din când în când, gândindu-mă ca e ultima dată.
Încerc să îmi revin dintr-o stare ce se simte precum un coșmar.
Eu merg drept, dar nu aud și nu văd ce se află în jurul meu.
Vreau acasă, însă nu știu unde e "acasă"
Nicăieri nu ma simt bine, poate doar pe o bordura seara pe o alee întunecată.
Vreau copilul cuminte și inocent înapoi!
Îl urăsc atât de tare pe străinul din oglindă!
El a luat-o!
A omorât-o cu sange rece fară să se gandească cum mă voi simți.
Am văzut-o murind, am auzit ultimele ei fraze
Și i-am simțit suflarea cum îi părăsește corpul copilului meu.
Îl urăsc atât de tare pe străinul din oglindă, deși sunt singură în fața ei.
Îmi vreau copilul înapoi, copilul meu, copilul din mine
Care a murit cândva de mult în brațele străinului făra suflet și morbid.
ideile
ideile se diminueaza
cand seara iar se lasa,
norii negrii tot coboara
in lumea cea pacatoasa.
unde oare fuge vremea
timpul, ora si secunda
inainte stateai aici
dar acum esti departe iar.
exact ca la inceput
cand te-am vazut prima oara
erai distant si rece
dar m am lasat pacalita de razele ce te-ncalzeau.
puteam sta sa ma holbez
ore-n sir, ani si poate chiar mileni
caci fata ta e cel mai frumos peisaj
iar eu ador pictura.
este anotimpul in crare
copacii raman fara frunze
iar eu raman fara tine
cu durerea asta grea.
sufletul ma doare
iar absenta ta-i un chin
ce ma doare atat de tare
de ma aduce la disperare.