Un metru juma

 Îți scriu,îți scriu,îti scriu,

İubita mea frumoasă,

Să vezi că te iubesc

Încredere să ai

Să-nveți iar să zâmbești,

Curaj să prinzi

Să mă iubești și tu!

Trec zilele în zbor

Iar viața noastră zboară 

Zburăm și noi cu ea

Dar nouă nu ne pasă!

Să ne-amintim doar ce-i frumos

Iar toate care dor

Să plece de la noi,dispară!

Ești îngerul trimis 

Să mă ridice și pe mine, 

De pe pămant de jos

La îngerii din Cerul cel frumos

La Domnul nostru Sfânt și Dumnezeu 

La dulcele Hristos!

Îți scriu iubită scumpă 

Îți tot trimit iubire,

Să mă iubești și tu

Să-ți amintești de mine!

(4 feb 2024 Vasilica dragostea mea) 

Când vorbele mor devin șoapte

Cuvintele-s prea grele..

Totuși au viață rătăcită și seacă

Tăcerea le stă deasupra stingheră,râde de ele!

Lacrimile mele ți le-am dat toate,

Amorul acum este dorul İubirea ce doare și-a luat zborul,

Visele tale sau dorințele mele sunt valurile mării ce se dizolvă,

Clipă de clipă pe țărmul unde-ți stă piciorul,

Iar scoicile albe toate sunt corul ce-ți cântă în șoapte!

Iubirea sosește iar în portul,

De unde vaporul pleacă pe norul ce nicicând pirații pot să ajungă,

Iubirea-mi să fure,

E vorba de tine sau de gingașele-ți vorbe moarte sau nerostitele șoapte!

(4 noiembrie 2022 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)

Dacă iubirile toate dor

Căci n-am auzit să existe amor,dragoste sau iubire fără revers sau durere,

Neiubirea doare cel mai tare!

Lumina aduce culoare,

Amorul aduce amagire dulce,se pare,

Sare ca un bufon când promite,

Minte frumos aproape perfect,

Are glasul duios,răspândește miros de zambile și dispare!

Nu-i dragostea doar perfectul actor

Ce-și arată talentul tuturor celor care vor să-l privească?

Și ce dacă,spune poetul!

Fericirea e acolo unde nepăsarea gonește neiubirea ce blesteamă amorul care vine nepoftit,nedorit..

Adio neiubire....

Hulită,urâtă,alungată de toată lumea ești!

(12 septembrie 2023 H.S-Irepetabila iubire)

Să mă iubești în rate preafrumoaso,

Decât deloc e bine și așa..

De nu ai astazi iubirea toată sau întreagă,

Ori n-o găsești la tine în ogradă

Ori e plecată undeva...

Poți face rata mică cât furnica

Și tot este un bun câștig

Ce-mi pasă mie ce zice lumea

Tu visul meu fiind,

Iar eu pe tine te iubesc..!

Iubește-mă în rate zilnic,

Și-ți voi întoarce datoria cu dobândă, te asigur,

Iubește-mă chiar și mințindu-mă de vrei,

Doar înțelepții știu că dragostea-i minciună,

Chiar dacă noi doi nu știm și nici nu vrem așa ceva.

(17 dec 2023 H.S Vasilica dragostea mea)

Ohh prea frumoasa mea iubită,

Blajină și delicată ca o căprioară,

Nu tu ești a Dobrovățului mireasmă

Ce mă cuprinde dar și mă-npresoară,

În prizonieru-ți pe vecie să mă facă?

Neputincios în fața unei aprige iubiri ce nici în cele mai frumoase vise,

Nu mi-ar fi fost trimisă mie,

M-am întrebat mereu...

De ce ?

Doar dacă Cerul cu-ale sale vajnice puteri

Nu mi-ar zâmbi

Cum pare-mi-se că o face astăzi după atâtea seci blesteme...

Dar de la cine sau de ce?

Ce mai contează și ce-mi pasă mie....

Când stau în brațele iubitei mele,

Cuprins de-aceiași dulce mireasmă fie ea și timpurie!

(Horia Stănicel-Vasilica Dragostea mea 26 decembrie 2024)

Există om,există poetul iubirii,

Există orice omul dorește să fie.

Există ură ori vorbe deșarte,

Există iubire există și șoapte,

Dar sunt trepte și trepte,

Precum văi dar și dealurile toate,

Unele sus altele joase

Oamenii stau sprijiniți și vorbesc despre ele.

Există Rai,există tristețe,

Există alegeri bune sau greșelile multe,

Există acum,ieri este mort precum este moartă clipa cea scursă ...

Iar mâine e visul ce se-așteaptă de cei mulți care speră prea multe,

Neștiind niciunul că moartea poate să le rupă pe toate...

Poetul iubirii este singurul care îmi seamănă mie...

Eu sunt iubito cel care vrea să te cânte,

Tu doar primește mirajul vorbelor mele!

Eu sunt poetul care nu încetează să-ți spună aceleași cuvinte mereu revorbite,

Dimineața, ziua sau noaptea,

Te iubește și iar te iubește!

(27 martie 2024 Vasilica dragostea mea)

Am plantat ieri in grădină,

Un rând colorat de flori

Și-am constatat, târziu,se pare,

Că te-am pierdut printre bujori!

Of,cine e acum de vină,

Că nu mai știu de dumneata?

Că printre atâtea flori frumoase,

Zău de mai știu care-i a mea!

Sã le culeg acum pe toate,

Parcă din inimă le-aș lua

Astept să vină ploaia, poate,

Poate dau de urma ta

Hai să ne sinucidem!

M ai crezut nebună în delir

Când țigara o aprindem

Nu desfășor firul fictiv

Parcă îți aud gândurile

Și simt ca înnebunesc

Când nici furtunile

Nu mă lasă să trăiesc

Tu mi ai spus să ucid

O lume nemiloasă

Să mă aleg pe mine,translucid

Să mă regăsesc acasă

Uite mă aici,mare dragă,

M ai învățat să mă iubesc,

Să devin o filoloaga,

fără să te vad,cum îmi zâmbești

Știu dintr-o  poveste veche,

Că Moș  Crăciun  și Moș Gerilă

Sunt  doi frați ,bine de iarnă  îmbrăcați

Se plimbă c-o trăsurică ,

Cu doi  reni înhămați .

Moș Crăciun ,aduce daruri :

Brazi ornați ,cu beculețe ,

Cu  ghirlande ,jucării

Cum le place la copii .

Moș  Gerilă ,însă vine

Cu  altfel  de bucurii :

Ne aduce nori de zăpadă

Pârtii vesele la munte

Săniuțe ,Om de zăpadă

Strat de omăt peste tot.

Colinde și urăturii

Că așa-i la români .

Moș Gerilă te rugăm

Lasă supărarea ,dusă

Te rog vino pe la noi

Lasă-ne să fim  copii:

Iarna să aduci bucurii!

Adio🖤🩶🖤

Adio... Nu , la revedere!...

Te șterg din inima ,din gând....

Adio. O spun cu durere....

Bucăți din suflețel rupând.

Adio...Nu , nu pot uita.

Miros de dor pe haina mea...

Adio! Tu... m-ai omis.

Pentru mine, rămâi vis ....

Autor A. Țurcanu N.D..,

Pe banca retrasa eu te vad,

Si treapad vin spre tine,

Intrebandu-te ce te retine

De-a ma lua-n brate calde.

Ma asez pe banca,

Si vad un om cu chip angelic.

Dar tu rapid te apropii romantic,

Sarutandu-ma usor.

Cu sfiala-mi te pui-n poale,

Iar eu cu mainile goale mangai usor,

Un moment nepretuit.

Doamne, asteptam cu nerabdare,

Aceasta iubire de valoare.

Tu privindu-ma arzator,

Iti soptesc increzator:

Iubirea noastra va fi,

“Pana cand moartea ne va despartii”

De vei veni, mă vei găsi 

Exact unde m-ai lăsat 

Între pustiu și furtună 

Cu sufletul amanetat.

De vei veni, mă vei găsi 

Acolo unde am fost împreună 

Așteptând cu dor nesfârșit 

Să te privesc...ținându-te de mână.

De vei veni, mă vei găsi 

Simțindu-te fără nimic să spui

Cu teamă să nu-ntorci privirea

De vei veni, ar plânge până și tăcerea.