Poems in the same category
Aș...
În palme-aș lua o bucată de cer
să afle și norii al nostru mister,
eternul sălbatic din zări să-l supun
cu vise-ncărcate-n ghiulele de tun.
Din stele mi-aș țese o noapte-n pridvor
să simtă și ele că omul e dor
ce moare și-nvie ca astrul din zori,
hoinar fără voie prin mii de alți sori.
Din ploaie mi-aș umple cu lacrimi un gând
în mine furtuna să tune râzând,
cu fulgere-n ochi înspre lume să curg
iubiri să aprind când iubirea-i amurg.
Doar părul l-aș ține departe de ierni,
cu albul zăpezii nu vreau să îl cerni,
căci albul mi-l lasă chiar timpul hulpav
ce tare aș vrea să mai cadă bolnav.
În suflet de-aș prinde o clipă pe veci
eu trupul ca haină ți-aș da să-l petreci
prin veacuri lăsate să-mi fie răgaz
în somnul ce nu știm de are zăgaz.
În palme de-aș ține-o bucată de cer
aș fi trubadurul născut din mister,
alese trăiri înspre zări să supun,
iubire să-ntorc peste glasuri de tun.
Data Uitarii)
Pe pagina uitarii
ramii cuprins din carte.
Si printre rinduri rare
devii ca un pustiu.
Tu nu trezesti in mine
furtuna si nici valuri.,
nici nu mai esti motivul
ascuns sa te descriu.
Repetiţie
Testament pentru el
O iubire dispărută ,ce doar ieri mă fericea,
Iar azi privesc doar la un om ce mă nimicea.
M -ai lovit atât de tare, cu a ta forță arzătoare,
Ce din muza ta m-ai făcut azi o simplă scriitoare.
Nu mai uit ce am iubit ,dar iubesc ce m-a rănit,
Iar tu mi-ai pus în piept doar o bucata de granit.
Nu plâng, nu zbier, nu strig după niciun ajutor,
Dar pentru mine ai devenit doar un restitutor.
Tu cu simpla ta privire mi-ai luat iubirea,culoarea și speranța,
Și mi-ai dat la schimb doar nesiguranța.
Mai vreau doar un ultim glas plăpând ca să-ți aud,
Să te obișnuiesti că de astăzi eu numai te exclud.
Iubirea a durat asemenea-i o arzătoare vară,
Și m-a rănit adânc asemenea-i o fiară.
Mai vreau să trag o ultima țigară,
Sunt pregătită să gust din a vieții cafea amară.
Aș vrea să pleci,să fugi și,te rog,tu să mă uiți,
Și să nu tragi te rog niciodată de oamenii răniți.
Mai iartă câteodată și chiar atunci iubesti,
Și uită suflete curate să vrei să le rănești.
Distanța dragostei
La o distanță așa mare
Vreau să-ți dau o mare îmbrățișare
Să-ți arăt cât te iubesc
Și numai pe tine te doresc
Să-ți iau toată durerea
Să-ți dau doar alinarea
Să poți dormi ușor
Și un pupic îți dau puișor
Ridică-mă
Ridică-mă când sunt căzut,
Ajută-mă când am pierdut,
Răneşte-mă când sunt ostil,
Şi pune-mi suflet de copil.
Ajută-mă când nu mai pot,
Învaţă-mă când sunt netot,
Şi-atunci când sunt cuprins de teamă,
Mă mângâie cu mâini de mamă.
Răneşte-mă când sunt viclean,
Învaţă-mă să fiu mirean,
Şi când greşesc ca altădată,
Tu să mă ierţi precum un tată.
Iubeşte-mă când sunt prea crud,
Învaţă-mă cum să te ascult,
Pătrunde-n somnul meu tiptil,
Şi pune-mi suflet de copil.
Aș...
În palme-aș lua o bucată de cer
să afle și norii al nostru mister,
eternul sălbatic din zări să-l supun
cu vise-ncărcate-n ghiulele de tun.
Din stele mi-aș țese o noapte-n pridvor
să simtă și ele că omul e dor
ce moare și-nvie ca astrul din zori,
hoinar fără voie prin mii de alți sori.
Din ploaie mi-aș umple cu lacrimi un gând
în mine furtuna să tune râzând,
cu fulgere-n ochi înspre lume să curg
iubiri să aprind când iubirea-i amurg.
Doar părul l-aș ține departe de ierni,
cu albul zăpezii nu vreau să îl cerni,
căci albul mi-l lasă chiar timpul hulpav
ce tare aș vrea să mai cadă bolnav.
În suflet de-aș prinde o clipă pe veci
eu trupul ca haină ți-aș da să-l petreci
prin veacuri lăsate să-mi fie răgaz
în somnul ce nu știm de are zăgaz.
În palme de-aș ține-o bucată de cer
aș fi trubadurul născut din mister,
alese trăiri înspre zări să supun,
iubire să-ntorc peste glasuri de tun.
Data Uitarii)
Pe pagina uitarii
ramii cuprins din carte.
Si printre rinduri rare
devii ca un pustiu.
Tu nu trezesti in mine
furtuna si nici valuri.,
nici nu mai esti motivul
ascuns sa te descriu.
Repetiţie
Testament pentru el
O iubire dispărută ,ce doar ieri mă fericea,
Iar azi privesc doar la un om ce mă nimicea.
M -ai lovit atât de tare, cu a ta forță arzătoare,
Ce din muza ta m-ai făcut azi o simplă scriitoare.
Nu mai uit ce am iubit ,dar iubesc ce m-a rănit,
Iar tu mi-ai pus în piept doar o bucata de granit.
Nu plâng, nu zbier, nu strig după niciun ajutor,
Dar pentru mine ai devenit doar un restitutor.
Tu cu simpla ta privire mi-ai luat iubirea,culoarea și speranța,
Și mi-ai dat la schimb doar nesiguranța.
Mai vreau doar un ultim glas plăpând ca să-ți aud,
Să te obișnuiesti că de astăzi eu numai te exclud.
Iubirea a durat asemenea-i o arzătoare vară,
Și m-a rănit adânc asemenea-i o fiară.
Mai vreau să trag o ultima țigară,
Sunt pregătită să gust din a vieții cafea amară.
Aș vrea să pleci,să fugi și,te rog,tu să mă uiți,
Și să nu tragi te rog niciodată de oamenii răniți.
Mai iartă câteodată și chiar atunci iubesti,
Și uită suflete curate să vrei să le rănești.
Distanța dragostei
La o distanță așa mare
Vreau să-ți dau o mare îmbrățișare
Să-ți arăt cât te iubesc
Și numai pe tine te doresc
Să-ți iau toată durerea
Să-ți dau doar alinarea
Să poți dormi ușor
Și un pupic îți dau puișor
Ridică-mă
Ridică-mă când sunt căzut,
Ajută-mă când am pierdut,
Răneşte-mă când sunt ostil,
Şi pune-mi suflet de copil.
Ajută-mă când nu mai pot,
Învaţă-mă când sunt netot,
Şi-atunci când sunt cuprins de teamă,
Mă mângâie cu mâini de mamă.
Răneşte-mă când sunt viclean,
Învaţă-mă să fiu mirean,
Şi când greşesc ca altădată,
Tu să mă ierţi precum un tată.
Iubeşte-mă când sunt prea crud,
Învaţă-mă cum să te ascult,
Pătrunde-n somnul meu tiptil,
Şi pune-mi suflet de copil.
Other poems by the author
Poem
zi de zi visăm cu ochii deschişi,
Visând,îţi curg nişte lacrimi pe obraz
Te pui mereu pe genunchi, să te călăuzească la al tău necaz.
Îţi astupă dorurile chiar sub soare.
Te-ntrebi acea iubire, va veni, oare?
Nu ştii, până nu pleci, din acea groapă ce te doare.
Şi spini tai din grădina ta.
Au dispărut, degetele tale nu-ţi vor mai sângera,
Dragostea ta din tine te va vindeca...
Acea vină pe care o ai des în inimă,
Te rog,să o străpungi c-o ultimă gură de vin,
Să-ţi dai seama că meriţi un întreg paradis.
La a ta uşă să nu vină doar cu o declaraţie-n plic,
Să-ţi dea cerul lui senin, şi zâmbetul lui să fie doar pentru tine,
Chiar dacă culoarea scoarţei din ochii tăi , acum se bucură de orice lucru mărunt,
Sper că ai făcut pace cu al tău mic numit , "trecut"
Poem
Suntem pe-o bancă în filmul meu,
Sufletul înghețat îl aștern
Făcutu-m-ai să mor încet fără tine,
Acum suntem pe-o bancă îmbătați de amărăciune,
Și-mi zici că sunt o nebună
Dar știu nu puteai să nu o zici nici în glumă,
Ochii ți-s lucioși, ai mei ca o cafea intubată în sifon,
Ce-i mai rău cu tine,e mai bine fără tine
Toxicul din tine m-a rănit, nu știu dar pari mulțumit..
Poem
Si cum viaţa e atât de vastă , îţi doresc numai bine:
Să fi la a ta casă, îmbrăcată-n iubire şi raze divine.
Să-ţi dai voie să fi vulnerabil, să-nveţi să te ierţi.
Din ale tale greseli, din care iubirile uneori
"cu ochii treji"
Vocea ratiunii mele mi-a zis să ard toate amintirile
Nefăcute cu tine, vorbind de el,
Scoţând cioburile cu mâinile mele sfinte
Acea despărţire n-a fost fizică, între ale noastre suflete...
Din pacate, nu ţi-am fost numită " cealaltă jumătate"
Care deseori se caută prin nopţile pierdute.
Poem despre pierdere
Au murit câtiva oameni în mine,
N-am apucat să-i îmbrăţisez strâns
Au plecat împreună cu mine,
Când am fost într-o furtună de plâns...
Poem
zi de zi visăm cu ochii deschişi,
Visând,îţi curg nişte lacrimi pe obraz
Te pui mereu pe genunchi, să te călăuzească la al tău necaz.
Îţi astupă dorurile chiar sub soare.
Te-ntrebi acea iubire, va veni, oare?
Nu ştii, până nu pleci, din acea groapă ce te doare.
Şi spini tai din grădina ta.
Au dispărut, degetele tale nu-ţi vor mai sângera,
Dragostea ta din tine te va vindeca...
Acea vină pe care o ai des în inimă,
Te rog,să o străpungi c-o ultimă gură de vin,
Să-ţi dai seama că meriţi un întreg paradis.
La a ta uşă să nu vină doar cu o declaraţie-n plic,
Să-ţi dea cerul lui senin, şi zâmbetul lui să fie doar pentru tine,
Chiar dacă culoarea scoarţei din ochii tăi , acum se bucură de orice lucru mărunt,
Sper că ai făcut pace cu al tău mic numit , "trecut"
Poem
Suntem pe-o bancă în filmul meu,
Sufletul înghețat îl aștern
Făcutu-m-ai să mor încet fără tine,
Acum suntem pe-o bancă îmbătați de amărăciune,
Și-mi zici că sunt o nebună
Dar știu nu puteai să nu o zici nici în glumă,
Ochii ți-s lucioși, ai mei ca o cafea intubată în sifon,
Ce-i mai rău cu tine,e mai bine fără tine
Toxicul din tine m-a rănit, nu știu dar pari mulțumit..
Poem
Si cum viaţa e atât de vastă , îţi doresc numai bine:
Să fi la a ta casă, îmbrăcată-n iubire şi raze divine.
Să-ţi dai voie să fi vulnerabil, să-nveţi să te ierţi.
Din ale tale greseli, din care iubirile uneori
"cu ochii treji"
Vocea ratiunii mele mi-a zis să ard toate amintirile
Nefăcute cu tine, vorbind de el,
Scoţând cioburile cu mâinile mele sfinte
Acea despărţire n-a fost fizică, între ale noastre suflete...
Din pacate, nu ţi-am fost numită " cealaltă jumătate"
Care deseori se caută prin nopţile pierdute.
Poem despre pierdere
Au murit câtiva oameni în mine,
N-am apucat să-i îmbrăţisez strâns
Au plecat împreună cu mine,
Când am fost într-o furtună de plâns...