Spitalul te vindeca..sau?
Singuratatea ma apasa,
Aici, pe patul de spital,
Ma cheama cineva la masa
Dar de nimic nu am habar.
O doamna-n varsta mi-este alaturi
Dar sa discute nu ar vrea,
Caci se gandeste doar la maturi,
Sa plece acas', sa-si curete sufrageria.
Asistente, doctori, toti draguti
Ma poarta pe ici, pe colo,
Dar de-ai putea sa ma asculti,
Eu nu m-as mai gandi ca-s "solo".
Mi-e dor de ei, colegii mei,
Ce ma distreaza tot mereu,
De Tanti, Aida si Andrei
De care rad " siempre" la greu.
La unu am fost la masa,
Se servea ciorba cu paine,
Mai bine mananc acasa,
Sper s-ajung maine-poimaine.
Noroc ca se mai iveste
Sa mai ies putin pe-afara
Mi-a venit miros de peste,
Insa, nu pup nicio gheara!
Sapte zile de-oi mai sta,
In acest spital ,"cinci stele"
Ma apuca nebunia
Si-o sa-mi vina crizele.
Category: Funny poems
All author's poems: Evrik@
Date of posting: 29 сентября 2023
Added in favorites: 1
Views: 412
Poems in the same category
Oare ce ar putea fi? în turcă
Ce obiect are patru laturi,
Formă de patrat,
Nu putem spune că este chiar tridimensional, dar se pliază destul de bine pe orice suprafață,
Are mai multe întrebuințări:
Cu acest obiect putem șterge praful, ne putem șterge chipul transpirat, în el putem tuși, ne putem sufla nasul, când plângem și încercăm să ne revenim după depresie, când simțim nevoia să strănutăm în ceva și nu vrem să o stropim din cap până în picioare pe persoana de lângă noi, se poate pune și la costum la ocazii speciale sau îl putem pune lângă o vază de flori, pentru a mai adauga culoare mesei pe care stă.
De asemenea, un lucru important de precizat ar fi faptul că vine într-o varietate de modele, culori, desene, imprimeuri, unele au și texte scrise pe ele. Însă lumea care încă mai preferă stilul clasic, vintage și toate sinonimele de genul, îl are cel mai adesea într-o nuanță de bleu spălăcit, cum sunt și blugii prespălați, cu tot felul de pătrate mai mici, când de un albastru mai închis, când galben neon.
Obiectul descris nu ar putea fi decât:
Răspuns: रूमाल
Ne olabilirdi?
Hangi cismin dört kenarı vardır
kare şekli,
Tam olarak üç boyutlu olduğunu söyleyemeyiz ama her yüzeye oldukça iyi katlanıyor.
Birkaç kullanımı vardır:
Bu nesneyle tozu silebiliriz, terli yüzümüzü silebiliriz, içine öksürebiliriz, burnumuzu sümkürebiliriz, ağladığımızda ve depresyondan kurtulmaya çalıştığımızda, bir şeye hapşırma ihtiyacı hissettiğimizde ve hapşırmayız. Yanımızdaki kişiye tepeden tırnağa sıçratmak istemeyiz, özel günlerde takım elbisenin üzerine de giyilebilir ya da çiçek dolu bir vazonun yanına koyabilir, bulunduğu masaya renk katabiliriz. oturuyor.
Ayrıca belirtilmesi gereken önemli bir nokta da, çeşitli tasarımlarda, renklerde, desenlerde, baskılarda geldiği ve hatta bazılarının üzerinde yazılı metinler olduğu gerçeğidir. Ancak hala klasik, vintage tarzı ve türün tüm eşanlamlılarını tercih eden dünya, onu çoğunlukla yıkanmış mavi tonunda, önceden yıkanmış kot pantolonlarda olduğu gibi, her türlü küçük kareli, bazen daha koyu mavi renkte, neon sarı olduğunda.
Tanımlanan nesne yalnızca şu şekilde olabilir:
Cevap: रूमाल
Un posibil frappe
Te afli în fața mașinii de făcut cafea,
Ai avut opțiuni, din care, inimioara o putea alege pe oricare o poftea,
Dar tu ai ales frappe,
Selectezi acolo tot ce trebuie, apeși pe un anumit buton,
Pisica ta vine, se simte atrasă, parcă zici că miroase a ton,
Frappe-ul este gata, doar că trebuie lăsat puțin pe masă, să se mai răcorească,
Pisicii fantezii de fel de fel mintea o să-i clocească,
Mergi frumos în altă cameră să te pensezi,
Moment în care, poți doar să visezi,
Ce face pisica singură cu frappe-ul pe masă,
Dar nu îți pasă, te pensezi, până obții forma pe care ți-o doreai la sprâncene,
Între timp, pisica duce lupte crâncene,
Te întorci în bucătărie, o găsești cu tot botul, capul și gâtul în cană,
Sunt bălți pe jumătate de masă, din cană nu o mai poți scoate, zici că s-a prins în capcană,
Aplici mai multă forță, o eliberezi,
Însă, parcă nici acum nu crezi
Că pisica ți-a băut toată cafeaua, că balele, mucii și lacrimile le-a lăsat,
În cana cu frappe, de care, doar pe moment, nu ți-a păsat,
Murdară din cap până în picioare, pisica se simte bine,
A trecut totul, bine că ei îi pare bine, în fine...
Nu ne-am fi așteptat
Făcând o plimbare, cu multă vreme în urmă,
Vezi pietoni liniștiți, semaforul îi stresează,
Precaut ei traversează,
Pe bancă, în parc, cu nasul în ziar, ei noutăți iar scurmă,
Se duc la piață, apoi la teatru,
Deja este ora patru,
Încă nu sesizează nimic,
Ceva ca un purice, dar care merge mult mai ritmic,
Merg și la prieteni, se simt bine, râd, glumesc,
Mai trece o oră și chiar ațipesc,
Au adormit toți în aceeași sufragerie,
Înghesuită, cu ușa tot găurită (să treacă pisica), își cer scuze că au dormit toți ca în colivie,
Pleacă acasă, timpul zboară,
Ce urmează ne înfioară,
Prietenii, prietenilor care au cumpărat din piață scriu revoltați,
Nu i-am mai văzut atât de enervați,
"Mai investiți și voi în ce fel de șampon doriți,
Orice, doar să vreți să-l folosiți,
Ne-ați umplut de păduchi
Ne-ați dezamăgit, noi nu am face în veci așa ceva,
Să vă fie rușine,
Vă mustră prietenii voștri care vă trimit doar urări de bine"
Da, bine...zi făină, nu am nimic,
Sigur e totul doar la nivel psihic,
Au citit prea mult din ziare,
Nu aveam de unde să luăm, în Portugalia doar am fost stagiare,
Fă, nu auzi fă, cum te simți?
N-am nimic, dar să ne facem totuși un test,
Nu pot să cred, fată, uită-te și tu???!!
Da fată, ce?...nu pot să mă uit la păr, că tu..
Ce fată?
Mai ia niște vată,
Încerc să îi prind, să îi arunc pe geam,
Dar nu reușesc să capturez măcar unul din neam,
Fată, am putea încerca o metodă mai diferită,
Dar, care știu că totuși merită,
Ne decolorăm părul, ne alegem cea mai deschisă nuanță de blond norvegian,
După, îl vopsim în ce culoare vrem,
Păduchii nici nu vor apuca să își dea seama ce se întâmplă,
Că noi suntem harnice, vopsim fiecare firicel și de la tâmplă,
Da fata mea, ce m-aș face fără ideile tale, păduchii vor arde, se vor asfixia, noi nu trebuie să facem nimic, doar să avem grijă, să ne descâlcim riguros, să ne asigurăm că scăpăm de orice vizitatori nepoftiți, pe undeva, prin păr, rătăciți,
Da fată, exact, eu ce îți ziceam?
Nu știu, la un film între timp mă uitam...
După multe secole vedem rezultatul...
Care, nici nu ar fi putut să fie altul...
Fată, s-a prins foarte bine culoarea de firul de păr, estetic sunt mulțumită,
Acum mă pieptăn, să văd ce au pățit acei gândaci,
Da, acum sunt albaștri, verzi, au fost vopsiți și ei, ce să mai faci?
Față, nu mai avem păduchi, am scăpat, mergem să sărbătorim la crâșmă, cu o limonadă,
Sper să nu mai pățim ca în Portugalia, la acea terasă din ogradă.
(De acolo s-ar crede că și-ar fi achiziționat și acei păduchi...)
Viviana
Preotul și provocarea
Un preot Petru
Adună forță pentru
O provocare pe tictoc!
Enoriașii sunt de-acord
De pierde, Petru
Sună la escortă!
Atemporalitate
A fi fericit, a sta așa
Când deși sunt aici, mă simt altundeva,
În alt spațiu și-n alt timp,
În vremea când nu-mi păsa de nimic.
Avionul are mereu zboruri
Le prind atunci când mai am doruri,
Autocarul mă duce el departe
Ca de liniște să ajung aproape.
Peste mări și țări trec adesea
Doar ca să consum realitatea
Și deși mulți oameni oriunde aș fi,
Tot în singurătate m-aș simți.
Bătrânica hoață în italiană
La un magazin de haine second-hand,
Luate, adunate, răsfirate de la orice brand,
O cucoană trecută de prima tinerețe, căci avea cam în jur de 70 de ani, se uită la bustiere,
Sora mai mare a Ceciliei, proprietara magazinului, se uită la femeia cu gesturi grosiere,
O vede că tot stă și moșmondește,
Parcă nimic nu-i mai tihnește,
Trece pe lângă rafturile cu bluze,
Le alege doar pe cele ce au imprimeu cu meduze,
Pune, pune, îndeasă în plasă tot ce găsește,
Nu prea pare că se grăbește,
Mișcările sunt lente,
Nu cedează sub privirile atente
Ale șefei magazinului,
Ce tușește măgărește, admirând poza buletinului,
Bătrânica noastră hoață,
Nu are absolut nicio greață,
Pentru că pofta inimii o răsfață,
S-a produs o boroboață,
La un moment dat, șefa magazinului o întreabă,
,,Aveți sacoșe grele, ați mai fost și pe la alte magazine bănuiesc?",dar baba glumeață îi răspunde: ,,Ia vezi-ți fă de treabă!"
Imposibil să accepte ea o nesimțire ca aceasta, o ia la puricat, bluză cu bluză,
Bătrâna chiar pare confuză,
Îi spune frumos că le-a primit cadou pe multe, foarte multe dintre ele, că a fost recent onomastica ei și de aceea este încărcată cu acele sacoșe,
Și toate cele șapte broșe,
Care din magazin erau luate,
De bătrânică erau de mult uitate,
,, Aveți vreo explicație pentru toate produsele pe care le cărați cu dumneavoastră dintr-un loc într-altul?"
,,Nu știu, nici nu știu cum îmi arată patul."
,,De ce ați mai venit la cumpărături, atunci?"
,,Am vrut să văd ceva frumos?
,, Mă mințiți frumos?"
,,Ce mai înseamnă de fapt frumos?"
,,Mai lăsați-mă cu prefăcătoria asta, că mă prind și singură"
,,Mai uit, da, dar am plătit tot ce am avut de luat, nu sunt genul care fură"
,,Dacă nu vă amintiți de șapte broșe, tot așa veți lua tot magazinul și nu veți ști că l-ați luat"
,,Cum se poate? Vă îndoiți de moralitatea mea?"
,,Ce mai e moral la lumea care a uitat să fie morală?..."
Rămânând cu această întrebare, bătrânica se apucă să scoată și din poșetă, din fustă, din mâneci, de după cercei, de sub pălărie, tot ce a luat și nu a achitat..
Bine, sperăm că nu veți fura și data viitoare,
Că este o greșeală morală destul de mare.
La vecchia ladra
In un negozio dell'usato,
Presi, raccolti, sfogliati di qualsiasi marca,
Una vecchia che non era più nel fiore degli anni, aveva circa 70 anni, guarda i bustini,
La sorella maggiore di Cecilia, la titolare del negozio, guarda la donna con gesti scortesi,
La vede ancora seduta e imbronciata,
È come se niente potesse calmarlo,
Supera gli attaccapanni delle camicette,
Sceglie solo quelli con la stampa delle meduse,
Metti, metti, infila nella rete tutto quello che trova,
Non sembra avere fretta,
I movimenti sono lenti,
Non si arrende agli occhi attenti
Del direttore del negozio,
Che tossisce l'asino, ammirando la foto del bollettino,
Il nostro vecchio ladro,
Non ha assolutamente nausea,
Perché il desiderio del cuore lo asseconda,
Ci fu un tumulto,
Ad un certo punto il direttore del negozio le chiede:
"Hai delle borse pesanti, sospetto che tu sia stato anche in altri negozi?", ma la simpatica vecchietta risponde: "Guarda, fai il tuo lavoro!"
Impossibile per lei accettare un'insensibilità del genere, la affronta con calma, camicetta dopo camicetta,
La vecchia signora sembra davvero confusa,
Lui le dice gentilmente che ne ha ricevuti tanti, tanti in regalo, che da poco era il suo onomastico e che per questo lei è carica di quelle borse,
E tutte e sette le spille,
Che sono stati presi dal negozio,
Da vecchia erano stati a lungo dimenticati,
"Hai qualche spiegazione per tutti i prodotti che porti con te da un posto all'altro?"
"Non lo so, non so nemmeno com'è il mio letto."
"E allora perché sei venuto a fare compere?"
"Volevo vedere qualcosa di bello?
"Mi stai mentendo bene?"
"Cosa significa veramente bello?"
"Lasciatemi con questa finzione, perché posso ritrovarmi da solo"
"Dimentico sì, ma ho pagato tutto quello che ho dovuto prendere, non sono tipo da rubare"
"Se non ricordi sette spille, prenderai comunque l'intero negozio e non saprai di averle prese"
"Come è possibile? Dubiti della mia moralità?"
"Cosa c'è di morale nel mondo che ha dimenticato di essere morale?"
Restando con questa domanda, la vecchia comincia a togliere dalla borsa, dalla gonna, dalle maniche, da dietro gli orecchini, da sotto il cappello, tutto ciò che ha preso e non ha pagato.
Bene, speriamo che non rubi la prossima volta,
Questo è un errore morale piuttosto grave.
Other poems by the author
Iubire neimpartasita
Daca mi-ai fi vazut lacrima din coltul ochilor
Te-ai fi intors din drum si m-ai fi sarutat.
Daca mi-ai fi deschis inima cu mangaierea ta,
Acum sufletul meu era fericit.
Daca mi-ai fi spus ca ma iubesti,
Te-as fi intrebat " Cat de mult?"
Daca mi-ai fi raspuns: "Indeajuns incat sa mor pentru tine!"
Ti-as fi spus ca am fi murit impreuna.
Dar n-ai facut nimic din toate acestea
Caci inima ta demult nu-mi mai apartinea
Si de aceea ai plecat la fel cum ai venit
Lasandu-ma uitata in nepasarea noptii.
Baiatul, sarpe veninos
Plecati pe rand, iubitii mei
Lasandu-ma in urma,
Colind incet pe lungile alei
Si viata mi se curma.
Cand cred ca am gasit marea speranta,
Ce ma va inapoia iubirii,
Acelasi mincinos imi intra-n viata
Si ma reda, fortat, nefericirii.
Iubirea nu mi-e scrisa in destin
Caci, ridicandu-ma, am cazut din nou
Gustand mereu din cupa cu pelin,
Visand, ca-n basme, la mine sa apara un erou.
Mai presus decat viata
Sa ma privesti as vrea,
Neincetat, in noapte,
Cand te primeste gura mea
Si inima in mine tare bate.
Sa ma saruti pe buze lent,
Sa-mi dai parul intr-o parte,
De fericire sa vibrez incet,
Ca si inima ta, langa a mea bate!
Sa ma strangi la pieptul tau,
Atunci cand mi-este teama,
Sa m-ocrotesti cu bratul tau,
Cand al meu suflet trist te cheama.
Sa ma alinti, sa-mi spui cuvinte dulci,
Ca sarutarea mea sa fie mai profunda,
Pe sanii mei sa vii si sa te culci,
Iubirea ta, trupul gol imi inunda.
Sa-mi zici mereu ca ma iubesti,
Ca nu rezisti o clipa fara mine,
Eu sa-ti raspund sub astrele ceresti
Ca te iubesc si ca voi fi mereu cu tine.
Prima iubire, prima tradare
"EA" e roua diminetii
Ce s-a scurs in viata ta,
"EU" sunt soarele ce-apune
De acum, intotdeauna.
"TU" esti zeu peste iubire,
Caci la fel o dai si-o iei,
Mi-ai daruit nemurire,
Ca s-o ceri cand o sa vrei.
Dragostea m-ai invatat
S-o traiesc in voluptate,
N-o sa uit ca m-ai purtat,
Pe-ale vietii aripi, in ETERNITATE!
Imagine de inger
Te astept, dar mi-e greu.
As vrea sa fii aici
Sa ma iubesti mereu
Te strang in brate-n vis,
Mi-e dor sa ma atingi,
Vino iubitul meu
Si du-ma-n paradis!
Imaginea ta astazi
Mi-e tot si tot mai clara,
Caci te iubesc din suflet,
Strange-ma-n brate, iara!
Cu ochii tai albastri
Sa ma privesti din nou
Ce dulce-i amintirea,
Rasuna lin, ca un ecou!
Vino, dulce inger,
Saruta-ma cu foc,
Daca te am alaturi
Sa fie cu noroc
Aceasta zi de mai
Cand mi-ai adus surasul
Trecut-a un an de atunci
De cand mi-ai oprit plansul,
Plangeam ca ma lasase
Nefericitu-n ploaie,
Stateam in fata portii,
Lacrimi curgeau siroaie,
Dar mi-ai zambit usor,
Ne-am intalnit privirea
Si m-ai facut sa zbor,
Gasisem fericirea!
De-atunci de port in suflet,
Mereu, mereu, mereu,
Mi-e dor de al tau zambet,
Dar te astept, ca-i greu,
Sa fii pe lume singur,
Sa nu stii sa iubesti,
Ma multumesc cu gandul
Ca poti sa ma primesti
Acolo unde vreau,
In inima sa-ti fiu,
In schimb eu sa iti dau
Cum ti-am cerut si eu,
O dragoste imensa
Ce-o vei avea mereu!