Te aștept
Mi-s ochii deșteptați de vreme,
Nu te aștept, dar vreau să vii,
Să ne-ntâlnim ca prima oară,
Să te rescriu în poezii.
Să-mi aduci un zâmbet cald,
Un semn că timpul n-a trecut,
Să ne iubim în versuri mari,
Așa cum nu am mai făcut.
Să-ți fie glasul vechi și dulce,
Cum l-am purtat în amintiri,
Să-mbrățișăm tăceri de gheață
Și să le-aprindem în iubiri.
Mi-s ochii deșteptați de vreme,
Dar încă știu ce-nseamnă dor,
Te-aștept să-mi fii cuvânt și taină,
Un vers pierdut, regăsitor.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Andreia Aga
Дата публикации: 9 февраля
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 174
Стихи из этой категории
Aș vrea...
Aș vrea să fiu,
O coardă de chitară
Să cânt odată cu al tău gând
Arcușul sa mi mângâie inima amara,
Să nu pot pleca plângând.
Aș vrea să fiu,
O notă muzicală
Să pot sta la tine-n gând,
Și când inima ți-e amară
Să te feresc de orice gând.
Aș vrea să fiu,
Sunet al ploii
Să fi fericit mereu,
Ca s-auzi tu al meu nume
Să te feresc de orice greu.
Întuneric
Dă-mi la o parte versurile …
și șoaptele
Dă-mi la o parte visele
și gândul cum că … noi doi!
Dă-mi trupul la o parte iar palmele ...
de pe umeri-ți goi …
Dă-mi la o parte razele de soare
Și o să vezi cum stelele apar pe cer,
Și cum lumea se răcește într-un aprig ger.
Dă-mi la o parte frunzele …
de pe al meu pământ
să vezi cum toate se sfârșesc …
în măcinatul morilor de vânt.
Dă-mi totul uitării,
ia-mi totul si lasă-mi nimic!
Dă-le pe toate la o parte
și ai să mă găsești așa cum sunt eu,
un fel de … al tău întuneric.
(Autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - Editura Etnous - 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7)
Sentimente
Lasă-te în voia sentimentelor.
Nu îngheța dorința-n rațiune.
Încearcă să te opui regretelor
Plăsmuite-n suflet dintr-o pasiune.
Privește peste îndoieli și sensuri,
Trăiește pentru tine-n viitor.
Nutrește speranțe și gesturi
Ce pot creea climatul iubitor.
Să-ți iei ca aliat o floare,
Ca păzitor un vultur.
Învăluită-n voalul de candoare
Să-ți amintești legenda lui Arthur.
Iubirea și puterea împreună
Cu înțelepciune, sunt dăruiri de sine.
Și învingând că ești ca o străbună
Vei dovedi în viitor urmări de bine.
Fara muza
Roua caldă, curgătoare ce-o înșir pe fața mea,
Cînd pe foia ca mătasea, mă încrunt cuvînt să pun,
E din suflet, ca izvorul, amețit de-o stinsă stea,
Ce e mut și nu mă lasă gândurile să-mi adun.
Mă tot umple de imagini și mă face să tresar,
Dar stiloul mi se rupe și nu pot nimic a scri,
Iar creionul, undeva, e pierdut într -un sertar
Si un altu-n loc de dânsul, astăzi, nu voi mai găsi.
Vântul geme în fereastră, focu-n sobă mă mângâie,
Iar pe fruntea mea se lasă umbre slabe și pustii,
Unde zboar-a mele vise, nime-n lume, n-o să știe;
Numai ție-ți spun - de vii.
Rosa
Eu prea dulce
Tu prea picantă
Asa ca și personalitățile noastre diferite
Ce se atrag
Și în minte îmi sunt tipărite
Amintirile și momentele dragi
Și uite asa mai mult mă atragi
Parfumandu te cu parfumul meu
Ajungi să îți placă mirosul meu
Ce îl vei simti uneori
Și iubirea mea va fi pentru totdeauna aceeasi
Și uite asa mai zburași
În mintea mea de roz fluturași
Distanța dragostei
La o distanță așa mare
Vreau să-ți dau o mare îmbrățișare
Să-ți arăt cât te iubesc
Și numai pe tine te doresc
Să-ți iau toată durerea
Să-ți dau doar alinarea
Să poți dormi ușor
Și un pupic îți dau puișor
Aș vrea...
Aș vrea să fiu,
O coardă de chitară
Să cânt odată cu al tău gând
Arcușul sa mi mângâie inima amara,
Să nu pot pleca plângând.
Aș vrea să fiu,
O notă muzicală
Să pot sta la tine-n gând,
Și când inima ți-e amară
Să te feresc de orice gând.
Aș vrea să fiu,
Sunet al ploii
Să fi fericit mereu,
Ca s-auzi tu al meu nume
Să te feresc de orice greu.
Întuneric
Dă-mi la o parte versurile …
și șoaptele
Dă-mi la o parte visele
și gândul cum că … noi doi!
Dă-mi trupul la o parte iar palmele ...
de pe umeri-ți goi …
Dă-mi la o parte razele de soare
Și o să vezi cum stelele apar pe cer,
Și cum lumea se răcește într-un aprig ger.
Dă-mi la o parte frunzele …
de pe al meu pământ
să vezi cum toate se sfârșesc …
în măcinatul morilor de vânt.
Dă-mi totul uitării,
ia-mi totul si lasă-mi nimic!
Dă-le pe toate la o parte
și ai să mă găsești așa cum sunt eu,
un fel de … al tău întuneric.
(Autor: Aurel Alexandru Donciu / volum: Cub de gheață - Editura Etnous - 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7)
Sentimente
Lasă-te în voia sentimentelor.
Nu îngheța dorința-n rațiune.
Încearcă să te opui regretelor
Plăsmuite-n suflet dintr-o pasiune.
Privește peste îndoieli și sensuri,
Trăiește pentru tine-n viitor.
Nutrește speranțe și gesturi
Ce pot creea climatul iubitor.
Să-ți iei ca aliat o floare,
Ca păzitor un vultur.
Învăluită-n voalul de candoare
Să-ți amintești legenda lui Arthur.
Iubirea și puterea împreună
Cu înțelepciune, sunt dăruiri de sine.
Și învingând că ești ca o străbună
Vei dovedi în viitor urmări de bine.
Fara muza
Roua caldă, curgătoare ce-o înșir pe fața mea,
Cînd pe foia ca mătasea, mă încrunt cuvînt să pun,
E din suflet, ca izvorul, amețit de-o stinsă stea,
Ce e mut și nu mă lasă gândurile să-mi adun.
Mă tot umple de imagini și mă face să tresar,
Dar stiloul mi se rupe și nu pot nimic a scri,
Iar creionul, undeva, e pierdut într -un sertar
Si un altu-n loc de dânsul, astăzi, nu voi mai găsi.
Vântul geme în fereastră, focu-n sobă mă mângâie,
Iar pe fruntea mea se lasă umbre slabe și pustii,
Unde zboar-a mele vise, nime-n lume, n-o să știe;
Numai ție-ți spun - de vii.
Rosa
Eu prea dulce
Tu prea picantă
Asa ca și personalitățile noastre diferite
Ce se atrag
Și în minte îmi sunt tipărite
Amintirile și momentele dragi
Și uite asa mai mult mă atragi
Parfumandu te cu parfumul meu
Ajungi să îți placă mirosul meu
Ce îl vei simti uneori
Și iubirea mea va fi pentru totdeauna aceeasi
Și uite asa mai zburași
În mintea mea de roz fluturași
Distanța dragostei
La o distanță așa mare
Vreau să-ți dau o mare îmbrățișare
Să-ți arăt cât te iubesc
Și numai pe tine te doresc
Să-ți iau toată durerea
Să-ți dau doar alinarea
Să poți dormi ușor
Și un pupic îți dau puișor
Другие стихотворения автора
Luna ești
Luna ai fost și luna ești,
O taină vie din povești,
Strălucitoare, rece, blândă,
Ce sufletul mi-l prinde-n undă.
Eu, soare-n zori, ce-n mine arde,
Te caut, ziua-mi cade-n spate,
Și noapte de noapte te chem în vis,
Un dor nestins, un gând promis.
Tu strălucești pe cer tăcut,
Eu ard, mereu necunoscut,
Dar, între noi, rămâne-n șoapte
Povestea nopții fără moarte.
Luna ai fost, luna vei fi,
Un far al sufletului gri,
Căci în lumina ta divină
Eu regăsesc a mea lumină.
Să-mi scrii
Nu uita să-mi scrii din când,
Chiar și-n șoapte, chiar și-n gând,
Căci sub cerul fără vină,
Dorul tace-n lună plină.
Dacă stelele s-aprind,
Eu prin rânduri te cuprind,
Și de noroc ne va fi scris,
Ne-om regăsi în vis nescris.
Printre slove rătăcite,
Lasă-mi visele-mpărțite,
Spune-mi tot ce nu se spune,
Spune dorului pe nume.
Căci de stai departe, știi,
Mă hrănesc doar din hârtii,
Din cuvinte, din povești,
Din ce-ai fost și încă ești.
Rana închisă
Ești rana închisă în inima mea,
O umbră ce-n taină mă cheamă mereu,
Durerea ce arde, dar nu va cădea,
Un foc ce se stinge încet, dar e-al meu.
Ești visul ce-ntoarce trecutul pierdut,
Un dor fără nume, ascuns și profund,
Ești glasul tăcut ce n-a mai durut,
Dar încă tresaltă sub cerul rotund.
Ești ploaia târzie ce cade ușor,
Pe gânduri ce-n noapte se pierd amagitor
Ești vântul ce suflă cu-al vieții fior,
Un cântec uitat, dar mereu fremătând.
Ești rana închisă în inima mea,
O taină ce doare, dar nu pot să-ți cer
Să pleci… căci iubirea, oricât ar dura,
Rămâne, tăcută, un veșnic mister.
Primăvara din suflet
A venit primăvara ca și când n-a venit,
Zăpada din sufletul tău n-a topit.
Copacii se-nalță, îmbrăcați în culori,
Dar tu te ascunzi printre umbre și nori.
Se-aud păsărele cântând pe alei,
Dar gândul tău zboară prin ierni și prin nei.
Soarele joacă prin raze ușor,
Dar tu ții în tine un frig arzător.
E timpul să lași vântul cald să te ia,
Să rupă tăceri înghețate-ntr-o stea,
Să simți cum renaște din tine un dor,
Ca floarea ce iese din iarna de dor.
Golul din suflet
Golul din suflet nu-l da oricui,
Nu-l umple cu pași ce se pierd în văpui.
E-un loc de tăcere, de dor neștiut,
Ce-n liniștea nopții te cheamă tăcut.
Nu pune în el pe oricine zâmbește,
Căci masca ascunde ce nu-ți folosește.
Alege pe cine te face să crești,
Nu pe cei ce pleacă lăsând doar povești.
Golul e sacru, păstrează-l curat,
Nu-l da celui care te lasă uitat.
Umple-l cu vise și doruri senine,
Cu oameni ce-ți sunt ca o stea pentru tine.
Nu tot ce-i aproape îți e de folos,
Caută-n privire un rost luminos.
Și-atunci vei vedea cum golul din tine
Se naște în iubire ce-ți face doar bine.
Rugăciune
Rugăciune
Mă plec, Părinte, cu-al meu dor,
Spre cerul Tău nemuritor,
În mâini întind a mea chemare,
Să-mi dăruiești în suflet soare.
Alungă grijile ce dor,
Și dă-mi în suflet sfințitor
Puterea blândă de-a iubi,
Pe calea Ta mereu a fi.
Când pașii-mi pierd al lor avânt,
Tu fii lumină pe pământ,
Ridică-mi inima spre zare,
Spre harul Tău, spre alinare.
În orice clipă, zi sau noapte,
Rămâi cu mine-n gând și fapte,
Și-ascultă ruga mea fierbinte:
Păzește-mi sufletul, Părinte!
✍️- A.A. ✨
Luna ești
Luna ai fost și luna ești,
O taină vie din povești,
Strălucitoare, rece, blândă,
Ce sufletul mi-l prinde-n undă.
Eu, soare-n zori, ce-n mine arde,
Te caut, ziua-mi cade-n spate,
Și noapte de noapte te chem în vis,
Un dor nestins, un gând promis.
Tu strălucești pe cer tăcut,
Eu ard, mereu necunoscut,
Dar, între noi, rămâne-n șoapte
Povestea nopții fără moarte.
Luna ai fost, luna vei fi,
Un far al sufletului gri,
Căci în lumina ta divină
Eu regăsesc a mea lumină.
Să-mi scrii
Nu uita să-mi scrii din când,
Chiar și-n șoapte, chiar și-n gând,
Căci sub cerul fără vină,
Dorul tace-n lună plină.
Dacă stelele s-aprind,
Eu prin rânduri te cuprind,
Și de noroc ne va fi scris,
Ne-om regăsi în vis nescris.
Printre slove rătăcite,
Lasă-mi visele-mpărțite,
Spune-mi tot ce nu se spune,
Spune dorului pe nume.
Căci de stai departe, știi,
Mă hrănesc doar din hârtii,
Din cuvinte, din povești,
Din ce-ai fost și încă ești.
Rana închisă
Ești rana închisă în inima mea,
O umbră ce-n taină mă cheamă mereu,
Durerea ce arde, dar nu va cădea,
Un foc ce se stinge încet, dar e-al meu.
Ești visul ce-ntoarce trecutul pierdut,
Un dor fără nume, ascuns și profund,
Ești glasul tăcut ce n-a mai durut,
Dar încă tresaltă sub cerul rotund.
Ești ploaia târzie ce cade ușor,
Pe gânduri ce-n noapte se pierd amagitor
Ești vântul ce suflă cu-al vieții fior,
Un cântec uitat, dar mereu fremătând.
Ești rana închisă în inima mea,
O taină ce doare, dar nu pot să-ți cer
Să pleci… căci iubirea, oricât ar dura,
Rămâne, tăcută, un veșnic mister.
Primăvara din suflet
A venit primăvara ca și când n-a venit,
Zăpada din sufletul tău n-a topit.
Copacii se-nalță, îmbrăcați în culori,
Dar tu te ascunzi printre umbre și nori.
Se-aud păsărele cântând pe alei,
Dar gândul tău zboară prin ierni și prin nei.
Soarele joacă prin raze ușor,
Dar tu ții în tine un frig arzător.
E timpul să lași vântul cald să te ia,
Să rupă tăceri înghețate-ntr-o stea,
Să simți cum renaște din tine un dor,
Ca floarea ce iese din iarna de dor.
Golul din suflet
Golul din suflet nu-l da oricui,
Nu-l umple cu pași ce se pierd în văpui.
E-un loc de tăcere, de dor neștiut,
Ce-n liniștea nopții te cheamă tăcut.
Nu pune în el pe oricine zâmbește,
Căci masca ascunde ce nu-ți folosește.
Alege pe cine te face să crești,
Nu pe cei ce pleacă lăsând doar povești.
Golul e sacru, păstrează-l curat,
Nu-l da celui care te lasă uitat.
Umple-l cu vise și doruri senine,
Cu oameni ce-ți sunt ca o stea pentru tine.
Nu tot ce-i aproape îți e de folos,
Caută-n privire un rost luminos.
Și-atunci vei vedea cum golul din tine
Se naște în iubire ce-ți face doar bine.
Rugăciune
Rugăciune
Mă plec, Părinte, cu-al meu dor,
Spre cerul Tău nemuritor,
În mâini întind a mea chemare,
Să-mi dăruiești în suflet soare.
Alungă grijile ce dor,
Și dă-mi în suflet sfințitor
Puterea blândă de-a iubi,
Pe calea Ta mereu a fi.
Când pașii-mi pierd al lor avânt,
Tu fii lumină pe pământ,
Ridică-mi inima spre zare,
Spre harul Tău, spre alinare.
În orice clipă, zi sau noapte,
Rămâi cu mine-n gând și fapte,
Și-ascultă ruga mea fierbinte:
Păzește-mi sufletul, Părinte!
✍️- A.A. ✨