Speranțe

Ce-i dragostea de nu furtună aurie,

Cu nori și valuri ce se-ncruntă tragic,

Ce face ca în teatru zgomotos spectacol,

Ce-aduce vise colorate zilnic,

Inegalabile trăiri,săruturi și amorul,

Dar poate scufunda corăbiile toate,

Sau poate răsturna ambițioase planuri,

Voi cei naivi aflați acum acestea toate!

Oh... blestemată ești tu dragoste când pleci si lași doar dorul!

(16 februarie-4 aprilie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)

Văzut-am îngerii valsând pe chipul tău...

Purtau cu ei a Cerului culoare,

Iar ochii-ți luminoși și calzi

Pluteau pe-albastrul mării calme parcă adormite,

Precum doi pescăruși frumoși și zvelți,

Simbol de nemurire!

Iar ființa ta era atât de vie,

Avea veșminte aurite,

Iar norii se mișcau și ei,

Îți desenau conturul și pe tine,

Spectacol ca de vis sosit

Din alte sfere greu de-nchipuit,

Ce nimeni nu le știe!

Pe mine Cerul m-a trimis,

Să-ți povestesc amorul,

Dar nu cel pământesc,grotesc

Ci cel sosit din veșnicie!

Nu ești tu îngerul din vis,

Cel ce-a pierdut demult acel sărut,

Și rătăcit este acum

Iar drumul nu-l mai știe?

Să-ți fie resemnarea un blestem,

Singurătatea apă vie?

Nicidecum!

Tu ești doar bucurie!

(1 septembrie 2023 H.S-Irepetabila iubire)

Sărutul nostru e universal

Și delicat și cald,

Nemuritor cu viață de la zei

Nu știe a muri deloc,

E purul adevăr...

Este din foc și din lumină,

Sărutul nostru are forma sa

Rotund precum o lună!

Sărutul vostru nu-l cunosc

Cu sigurantă este altceva

Sincer vă spun,nu-i treaba mea

Eu am iubirea prea frumoasă

De ce să-mi pese de ceva

Ce nu îmi aparține?

Sarutul meu are ceva

Ce nu-i din lumea asta,

Mi-a spus-o cineva

Dar oare cine...

Acum vorbesc de tine!

(24 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)

E prea târziu frumoasă doamnă

Să-ți mai declar amorul meu..

Îți voi lăsa tăcerea mea amanetată,

La tine-n sân în păru-ți răvașit sau în privirea blândă,

Căci ai surâsul ca o săgeată,

Mă-ntreb câte iubiri supus-ai ori câți bărbați ai părăsit?

Chiar dacă te aștept de-o viață-ntreagă

Să-ți spun cât ești de minunată,

Știind că eu, un oarecare

Prea multe nu știu să îți spun,

Te văd cum îmi apari in zare,

Căci am rămas copil ce crede-n basme și minuni!

Te-aș fi iubit ca un nebun

Nu,nu-s vorbe goale...

Nu mă dezic de-al meu amor târziu ascuns,

Iubirea totdeauna doare,

Și lăcrimez de dorul dumitale

Neștiind nici cum te cheamă...

Dar îți voi da un nume știut de mine doar,

Amor Târziu, nimic mai mult!

(6 septembrie 2023 H.S -Irepetabila iubire)

Nu-mi pasă ce palme-mi dă destinul,

Iar soarta-mi ferecată e o altă ceapă degerată!

Doar tu iubito ești tot ce contează,

Iar viața mea, ce e din multe clipe alcătuită,

Doar ție îți aparține,

Și astăzi dar și mâine!

Iar fără tine nu-i viitor și nici speranță...

Nu-s eu cel care naufragiat de pe Titanic,

Stau agățat plutind salvat de mâna ce încă mă susține,

De tine?

Nu tu mă poți lăsa oricând să mă scufund ireversibil,

Să mă înec,

Și să-ți sufoc iubirea ce ți-o port pe veci,

Murind și ea cu mine?

(11 martie 2024 Vasilica dragostea mea)

Zi de zi,declarații de dragoste sosite,

Toate-s noi pentru tine scornite,

Este dragostea noastră născocire?

Dacă da,de cine?

Zi de zi îți trimit fermecate de amor aurite cuvinte,

Doar așa depărtarea cea rece trece,

Doar așa ești aici,acum lângă mine!

Zi de zi construim o frumoasă iubire,

Dumnezeu e prezent e chemat permanent,

Când de tine când de mine,

Prin de taină blândă și șoptită rugăciune...

Zi de zi ne iubim izgonind un sfârșit ce nu vine,

Ți-am mai spus,dragostea este doar urcuș,fericire,ascensiune...

Zi de zi construim infinitul iubirii cum îl vrem,

Arhitect e de fapt Dumnezeu,

Zi de zi tu si eu...

(1 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)

Azi 

Chiar dacă azi...

poate pentru tine, numai însemn nimic,

eu nu te-am uitat...

ai intrat adânc 

în zâmbetul,

în lacrima mea.

și adesea când oftez

nu stiu dacă sunt eu sau tu.

sau chiar acum...

când îți scriu,

oare cui îi este dor!

Mie sau ție?

Dar voi răspunde...să te apăr 

Asa cum am făcut-o mere

că eu sunt acela

că eu

doar eu.

Un an de restrictii sufletesti aproape a trecut,

Supusi am privit doar in gand si pe fereastra

Ne e dor de noi, de tot ce am avut,

Ne e dor de insasi viata noastra

S-au terminat si clipele putine din universul nostru inventat

Dar beti de dor si-n propria trufie

Credeam ca timpul ramane inghetat

Si noi le-am fi trait o vesnicie

Nu plange, nimic nu s-a pierdut

Chiar de nu mai avem nimic, nici locurile, nici timpul

Orice final e doar un inceput

Am devenit iubire pur si simplu

Desi pe veci straini, vom fi impreuna

Desi se ineca iubirea in ranchiuna

Te iubesc de la distanta, poate chiar din trupul tau

Te iubesc in ciuda tuturor parerilor de rau

De azi sa nu te mai gandesti la mine

De tot ce ti-am adus rau sa te scuturi

Ai doua vieti, ai doua inceputuri

A ta si cea ce creste-n tine.

Sa-ti fie toata viata luminoasa

Sa fii iubita cum alta n-o sa fie

Sa ai cea mai frumoasa fata

Sa-ti umple lunga viata de mandrie

N-am sa-ti cer sa ma dai uitarii

Nici eu nimic nu am uitat

In ciuda amaraciunii si durerii

Te prefer asa cum s-a-ntamplat

Cand imi va fi greu tu-mi vei fi alaturi

E simplu, doar ma voi gandi la tine

Pentru moment durerea sa-mi inlaturi…

Adio scumpa mea, ramai cu bine!

Am cunoscut o tristețe 

Și m-am întristat cu ea...

Ea s-a-nsingurat cu mine,

În singurătatea mea

Și ce-am conceput apoi

În dragostea pesimistă,

Seamăna cu amândoi:

O singurătate tristă.

Nu știi tu cât zăbovesc, 

În viitor să nu privesc

Mi-e frică de ce are să fie,

Doar cu tine mi-ar fi bine.

Și, of, cât mă mai apasă 

Gândul că nu om avea o casă,

Eu nu vreau să mă știu fără tine 

Poate sunt orbită de iubire. 

Oriunde mergi tu, vreau să vin

Să fiu acolo de mână să te țin, 

Apusul să-l privim cuminți 

Iar tu dragoste să-mi prezinți. 

Inima mea te vrea mereu 

Nu contează că va fi greu, 

Atâta timp cât suntem împreună 

Vom face ca totul să iasă strună.

Fiindcă te iubesc la infinit,

Ochii tăi ce m-au amețit 

Mi-au arătat căldură și frumusețe

De-o altă naturalețe. 

Privește-mi sclipirea, se stinge,

Simte-mi mâna, se înmoaie

Și cum aerul mă ușurează.

Îmbrățișează-mă și simte

Pământul ce mă trage.

Apleacă-te peste mine și

plângi omul ce am fost,

Plângi cu lacrimi de perlă 

Ce se rup cu coadă și

Îndeasă-le sub palmă 

Să-mi înțepe pieptul.

Le voi purta cu lumină

Pe cărări ce se înalță

Și le voi arunca din cer

În noapte la fereastră.

Să nu dormi, iubite, nopțile 

Ce le mai ai, privește-ți

Ploaia lacrimilor ce ard

Cerul căzând în fiecare seară

Să-ți zidească o scară 

Până se vor termina.

Plânge-mă puțin, iubite,

Dă-mi o singură lacrimă,

Ne vom urca pe coada ei

Și vom cădea prin întuneric

Fără să ne ajungă lumina.

Vom cădea noi doi

S-avem o clipă de amor.

Plângi de fericire

Că doar o noapte

Ne mai desparte.

Nicicând dorul de tine dragă mare

Din a mea inimă nu poate a pleca

Mereu voi aștepta cu doară nerăbdare

Nisipul tău cel fin ,pe țărm eu a călca.

Să pot privi în orizont , prin luciul apei tale

Să simt pe infinit ,cum vraja lui mă prinde

Să te privesc ,nu pot eu să mă satur mare

Iubirea pentru tine ,tot sufletul cuprinde.

Mă bucură nespus să simt cum reușești

Să schimbi întotdeauna a mea stare

Prostii cred spun ,dar simt că mă iubești

Mă prinzi de suflet și greu am scăpare.

Asculți tăcerea mea și nu întrebi nimic

Pe gânduri ce îs multe ,tu poți să le alungi

Îmi dai doar energie ,să pot să mă ridic

Și de e foc în mine ,tu știi ca să îl stingi.

Să pot lua cu mine nu cred a reuși

O mică părticică din ceea ce tu ești

Dar nu pot a fi trist ,pot doară a zâmbi

Acum că îs cu tine ,te simt că mă iubești.

Sunt fascinat de răsăritul soarelui pe tine

Tare aș vrea să pot intra atunci în mintea ta

Să te descopăr cum reușești așa de bine

Să fii mereu curtată și frumoasă draga mea.

Cum sunt valurile tale ,imprevizibilă îi viața

Cu tot efortul nostru ,mereu ne va surprinde

Te las iubită mare ,eu merg doar cu speranța

Că briza dimineții ,din nou mă va destinde.