No
Ochii tăi îmi amintesc
Cât de mult eu te iubesc.
Dar nu pot să i mai privesc
Căci ei nu te mai găsesc.
Te caut in vise
Dar nici acolo nu mai ești.
Nu știu daca mai trăiești
Sau dacă mă mai iubești.
Poate te ascunzi în depărtare
Sau dincolo de mare.
Ai fugit in hotare
Sau ești dulce alinare.
Dacă nu vrei să te găsesc
Nu voi putea să ți povestesc
De ce te iubesc
Sau de ce ochii tai încă îmi vorbesc.
Стихи из этой категории
Putem revedea în mintea noastră imaginea unei persoane care ne-a inspirat în urmă cu 10 ani? în franceză
Da, trebuie doar să vrem,
Da, dacă a avut o influență pozitivă asupra noastră,
Da, dacă ne-a motivat,
Da, dacă a știut să ne înțeleagă (majoritatea oamenilor nu au cum să o facă),
Da, dacă a putut să ne transmită câte ceva din caracterul, frumusețea sufletului ei și din pasiunile ei,
Da, dacă tot oftez de bucurie, uitându-ne la pozele ei,
Da, dacă ne-a lăsat fără cuvinte la cât de unice erau ideile ei (pe mine una chiar că m-a surprins din toate punctele de vedere),
Da, dacă a știut să ne facă să vrem să vedem punctul ei de vedere,
Da, dacă a avut cum să ne dea a miliarda parte din darurile ei,
Da, dacă ne-a molipsit de râsul, bunătatea și dorințele ei,
Da, dacă crezi că te-a schimbat în bine, că ai devenit mai bogată (moral, etic, emoțional),
Da, dacă nu a renunțat la tine, a preferat să aibă încredere în tine, nu a crezut că își va pierde timpul fără a obține vreun rezultat,
Da, dacă nici tu la rândul tău nu i-ai trădat încrederea,
Da, dacă a știut să ne insufle ambiții și să ni le sporească pe tot parcursul perioadei cât ne-am cunoscut,
Da, dacă constatăm că nu multe au fost ca ea,
Da, dacă chiar îi păsa de valorile morale, de cum poate fiecare om să atingă o versiune mai bună, mai gingașă, mai atentă, mai plăcută a propriei persoane,
Da, dacă aveam mereu același entuziasm de fiecare dată când o vedeam, nu conta că era stropită de apă de ploaie cu noroi, că avea momente în care era mai nervoasă, că s-a supărat, că era obosită, că avea gripă și nu ne mai putea bucura cu aceleași trăsături superbe de caracter,
Da, dacă gândurile îndreptate către ea au rodit în inimile noastre,
Da, dacă nu a fost o străină oarecare, era ceva mai mult de atât, simțeai că te apropii de ea, era ca o prietenă sau ca o soră mai mare,
Da, dacă zi de zi ai mai urcat câte o treaptă, cu ajutorul ei,
Da, dacă a putut să construiască totul cu atâta calm și pasiune, încât chiar nu ai cum să reacționezi gândindu-te la lucrul acesta,
Da, dacă crezi că nu te-ai fi străduit degeaba să o impresionezi,
Da, bătrânețea chiar însemna frumusețe în cazul ei, era mult mai grasă în tinerețe, dar a avut voință și a slăbit, a avut timp să își repare orice defect ar fi deranjat-o la ea însăși, pentru a ne încânta pe toți pe la 50 și ceva de ani,
Da, chiar ar fi meritat să participe la vreun reality show ca "Românii au talent",
Da, că am adus în discuție cuvântul ,,talent", de la ea am aflat că nu există așa ceva, nu primim nici un talent și nici nu luăm cu noi pe lumea cealaltă, talentul de care dădea ea dovadă era o pricepere dobândită, rezultatul unor obișnuite,
Da, când am căzut (m-am împiedicat), a știut cum să mă ajute să mă ridic,
Da, numai de ai mai avea cum să o mai vezi pe trotuar, la piață, la concerte, la primărie, la pe stadion alergând la cei 70 de ani pe care i-ar mai avea în prezent,
Da, mi-ar plăcea să o mai văd încă o dată...
Buna mea femeie (și inițialele C. P.) care ai fost mai ceva ca o soră mai mare pentru mine (mai mare cu vreo 42 de ani) vreme de 7 ani, după a trebuit să pleci și tu, urma altă etapă. Ai rămas ca o enigmă în subconștientul meu, nu știu nici până în ziua de azi cum ai fi vrut să fiu, ce ți-ar fi plăcut mai mult să îți fi arătat, dar ai rămas pe undeva acolo, pe lista ,,Femeilor de 10 și a barbatilor de 10", desprinși parcă dintr-o emisiune de nota 10.
Iartă-mi stângăcia în orice, dar nu a fost cu intenție, dar îngheț, mi se zbânțuie inima, mă apucă palpitațiile, transpirație când rece, când caldă, parcă nu îmi intră destul aer în plămâni atunci când admir personalitatea, eforturile, tot ce mi-ai arătat, iar eu socotind în nepriceperea mea de atunci, n-am putut să îți arăt mai nimic altceva decât ceea ce vedeai mereu.
Peut-on revisiter l’image d’une personne qui nous a inspiré il y a 10 ans ?
Oui, il faut juste le vouloir,
Oui, si cela avait une influence positive sur nous,
Oui, si ça nous motive,
Oui, s'il pouvait nous comprendre (la plupart des gens ne le peuvent pas),
Oui, si elle pouvait nous transmettre quelque chose de son caractère, de la beauté de son âme et de ses passions,
Oui, si je soupire encore de joie en regardant ses photos,
Oui, si elle nous a laissé sans voix devant l'originalité de ses idées (l'une d'elles m'a vraiment surpris en tous points),
Oui, si elle savait nous donner envie de voir son point de vue,
Oui, si elle pouvait nous offrir un milliardième de ses cadeaux,
Oui, si elle nous a infecté par ses rires, sa gentillesse et ses vœux,
Oui, si vous pensez que cela vous a changé pour le mieux, que vous êtes devenu plus riche (moralement, éthiquement, émotionnellement),
Oui, s'il ne t'a pas abandonné, il a préféré te faire confiance, il ne pensait pas qu'il perdrait son temps sans obtenir de résultats,
Oui, si tu n'as pas non plus trahi sa confiance,
Oui, s'il savait nous inculquer des ambitions et les accroître tout au long de la période où nous nous sommes connus,
Oui, si l'on constate qu'il n'y en avait pas beaucoup comme elle,
Oui, s’il se souciait vraiment des valeurs morales, comment chaque être humain pourrait-il parvenir à une version meilleure, plus douce, plus attentionnée et plus agréable de lui-même ?
Oui, si j'avais toujours la même excitation à chaque fois que je la voyais, peu importe qu'elle soit éclaboussée par de l'eau de pluie boueuse, qu'elle ait des moments où elle était plus nerveuse, qu'elle se fâche, qu'elle soit fatiguée, qu'elle eu la grippe, et nous ne pouvions plus jouir avec les mêmes superbes traits de caractère,
Oui, si les pensées dirigées vers elle portaient du fruit dans nos cœurs,
Oui, si elle n'était pas une inconnue, elle était quelque chose de plus que ça, on avait l'impression de se rapprocher d'elle, elle était comme une amie ou une sœur aînée,
Oui, si chaque jour tu montais un échelon, avec son aide,
Oui, s'il pouvait tout construire avec un tel calme et une telle passion qu'on ne peut vraiment pas réagir en y pensant,
Oui, si tu penses que tu n'aurais pas essayé en vain de l'impressionner,
Oui, cela aurait vraiment valu la peine de participer à une émission de téléréalité comme "Les Roumains ont du talent",
Oui, parce que j'ai évoqué le mot "talent", d'elle j'ai appris que cela n'existe pas, qu'on ne reçoit aucun talent et qu'on ne l'emmène pas avec nous dans l'autre monde, le talent qu'elle a montré était acquis compétence, le résultat d'une certaine habitude,
Oui, quand je suis tombé (trébuché), il a su comment m'aider à me relever,
Oui, si seulement on pouvait encore la voir sur le trottoir, au marché, aux concerts, à la mairie, au stade courir aux 70 ans qu'elle aurait aujourd'hui,
Oui, j'aimerais la revoir une fois de plus...
Ma chère femme (et les initiales C. P.) qui étaient pour moi plutôt une sœur aînée (environ 42 ans de plus) pendant 7 ans, puis tu as dû partir aussi, une autre étape arrivait. Tu es restée comme une énigme dans mon subconscient, je ne sais même pas à ce jour comment tu aurais voulu que je sois, ce que tu aurais plus aimé te montrer, mais tu es restée quelque part là, sur la liste des "Femmes de 10 et de 10 hommes", comme s'il s'agissait d'un spectacle de terminale.
Pardonnez ma maladresse en tout, mais ce n'était pas fait exprès, mais je gèle, mon cœur bat la chamade, je palpite, je transpire tantôt froid, tantôt chaud, c'est comme si je n'arrivais pas à avoir assez d'air mes poumons quand j'admire la personnalité, les efforts, tout ce que tu m'as montré, et moi, compte tenu de mon manque de compétence depuis, je ne pouvais rien te montrer d'autre que ce que tu as toujours vu.
Gol
Și-al lor izvor tânjește
în marea de-ntuneric
după izul de lalele
din coastele-nverzite.
el îi sărută sânul gol
și ea șoptește-amurgul,
iar viața din ei se-nalță
spre orizontul gol.
În munți suflul ajunge,
printre lalele strivite
de sânul alb și gol.
Izvorul lunii izbucnește
cu sunete vivace,
dar cu răsunet gol.
Ea e doar ecou și el
doar nepăsare
pe ast podium gol.
Dar al lor izvor tânjește
în marea de-ntuneric
cu suspin domol.
Te iubesc
Eu te iubesc si te voi iubi mereu,
Precum Dumnezeu iubeste, pe credinciosul sau.
Dar cind acela-l izgoneste din inima si suflet...
Pe fata Lui apare-o lacrima si-un cuget
Astfel eu iubindut-te pe tine,
De ce ma lasi mereu, iubito tu pe mine?!
Eu pling si alerg din urma ta,
Iar tu-n raspuns m-alungi la casa mea.
Si-apoi imi zici ca-s cea mai importanta persoana din viata ta,
Si-atunci la ce bun oare,ma tot alungi din ea?
Eu stiu ca ma iubesti si te iubesc si eu ...
Eu pentru totdeauna,iar tu macar mereu.
Demon și inger
Și dacă ai fi demon,tu crezi că-mi pasa mie?
Privirea ta de înger eu o visez în noapte,
Și de ți-e aripa neagra,purpurie,
Mă bântuie ale tale albe șoapte...
Mai frumoasă de Laura Stoica în daneză
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Smukkere
Du er langt væk, og du har mig
En enorm magt
Jeg vågner smilende hver dag
Sikke en chance for at have mødt dig
Jeg troede ikke på kærlighed i lang tid.
Jeg ønsker at blive i din kærlige verden
Jeg har aldrig været sådan forelsket før
Den lykke, jeg modtager
Jeg vil kun leve det med dig
Med dig lærer jeg at elske.
Du ser mig
smukkere end jeg ved
du får mig til at føle
At jeg er verdens centrum
Og du dulmer mig, du dulmer mig, du dulmer mig
Med søde ord
Mit hjerte vil ikke lyve for hende
Han vil ikke have, at du glemmer det.
Jeg ønsker at blive i din kærlige verden
At vågne op smilende hver dag
Den lykke, jeg modtager
Jeg vil kun leve det med dig
Med dig lærer jeg at elske.
Du ser mig
smukkere end jeg ved
du får mig til at føle
At jeg er verdens centrum
Og du dulmer mig, du dulmer mig, du dulmer mig
Med søde ord
Mit hjerte vil ikke lyve for hende
Han vil ikke have, at du glemmer det.
Nogle gange uden dig
Vejen er hård
Jeg vil gerne have, at du er sammen med mig,
Altid med mig.
Den lykke, jeg modtager
Jeg vil kun leve det med dig.
Du ser mig
smukkere end jeg ved
du får mig til at føle
At jeg er verdens centrum
Og du dulmer mig, du dulmer mig, du dulmer mig
Med søde ord
Mit hjerte vil ikke lyve for hende
Han vil ikke have, at du glemmer det.
Vânt în aripi, zbor de frunze
Vântul pierdut a stat demult, abia adie
Aripi atârnă la pământ de-o veșnicie
Se mișc-o frunză tremurând, apoi omie
Îmi iau avânt stârnit de vânt, ce nebunie
De zbor uitând caut în gând prin amintire
Sângele fierbe alergând ca-ntr-o beție
Aripi întind să prindă vânt, speranța-nvie
Plutind pe-o frunză, evadând, s-ating iubire
Aleargă sufletul flămând, gonind spre tine
Zborul spre stea e doar un gând, norul mă ține
Prin ceață drumul căutând mă pierd de mine
Frunzele-mi tremură urlând în agonie
Ciudatul vânt suflă rupând aripi divine
Aruncă sufletul plăpând schimbând destine
Usucă frunzele zburând printr-e suspine
Să mă golească transformând inima-n rime
Lipsit de vânt caut pământ cu ape line
Din nor căzând devin o piatră-ntre ruine
Zboru-i o frunză tremurând de amăgire
Ajung din om un simplu gând pe o hârtie
Другие стихотворения автора
No tittle
Mă priveai de parcă întreaga ta lume eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă mă iubeai pană la infinit
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă nu ți ai mai fii luat ochii de la mine
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai mereu ca pe o stea căzătoare
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă toată lumea ta eram eu
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă noaptea o făceam zi
Deși nu m ai iubit niciodată
Mă priveai de parcă eram iubirea vieții tale
Deși știai ca nu e așa..
Mă priveai de parca nu mai iubeai pe nimeni la fel
Deși știai că nu e așa.
No tittle
Te aș picta, aș face artă,
Te aș cânta sau recita…
Dar te scriu in poezie,
Să rămâi în mintea mea
Să mă chemi să stăm de vorbă,
Și să întrebi de starea mea
Sper să am destulă forță
Să ți spun că mă voi vindeca
Și să ți spun că nu mi lipsești
Nici tu nici ale tale glume,
Te caut în povești și basme
Dar nu pot să te găsesc
Am scris despre iubire n sine,
La care poate eu visam
Dar nu știam ca “mâine” doare
Căci “mâine” nici nu mai era
Am visat cum mă iubeai,
Acum degeaba o mai fac
Brusc m am îndepărtat
Credeam că mă voi vindeca
No tittle
De aș fi un un trandafir cu spini
Nu cred că m aș veștejii
Chiar dacă totu n mine moare
Cu un zâmbet, m ai înflorii
De aș fi un lăstar bătrân
Iar zilele mi ar fi numărate
Tu să vii să stai zâmbind
Aș întinerii în noapte
De aș fi o creangă în foc,
Arzând nu m aș vedea
N aș putea să mă sufoc
Că de ai zâmbii, nu m aș vedea
De aș fi o haină rară
Si te aș vedea venind
N aș putea să fiu uitată
Mă voi arăta lucind