1  

Legământul clipei

La mulți ani cu sens și dor,
Cu liniști care nu se sting ușor,
Cu oameni rari și gând curat
Și-un suflet niciodat’ schimbat.
 
La mulți ani, nu timpului ce trece,
Ci clipei care-n noi petrece,
Când tot ce sunt devine-al tău
Și tu, eternul meu mereu.
 
Ramâi răsăritul prins în pleoapa mea,
Un cer ce-nvață inima să stea
În liniștea ce vine după furtuni și ploi,
Acolo unde eram doar noi doi.

Категория: Стихи про любовь

Все стихи автора: Antonio Ciprian Corneanu poezii.online Legământul clipei

Дата публикации: 3 августа

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 23

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

La margine de timp

numărătoarea-i pe sfârșite până pe 25,
când închid ultimul capitol semnat cu 35.
n-am pierdut timp, ci am strâns la piept o lume de trăiri și amprente,
oameni, locuri, suflete și un infinit de sentimente.
mai fac un pas, mai scriu un vers, noi uși mi se deschid,
iar azi privesc spre ce va fi cu inima plină de-iubire.
trecutul e-o poveste, un rând lăsat pe-o filă,
iar viitorul încă-l scriu cu inima-mi imprevizibilă.
​mi-am scris propria istorie din plin:
prin fiecare pas asumat,
prin fiecare zâmbet furat,
prin fiecare lacrimă
și prin fiecare pahar de gin.
și abia acum, la margine de timp, am înțeles.
am cedat întregul zgomot al lumii
pentru liniște.
liniștea de lângă tine.
Еще ...

În bezna gândului meu

Respiră-n mine
sângele tău aprins, cald,
cerul se topește.

 

În palma mea stai
ca un timp neînceput,
nesfârșit te simt.

 

Ochii tăi fac scrum,
în mine se-aprind focuri
ce nu se sting: dor.

 

Sufletul tău gol
mă îmbracă-n clipe reci
cu freamăt de foc.

 

Un sărut ascuns
se naște în pântecul
întunericului.

 

Trupul tău arzând,
oglindă de veșnicii,
mă înghite tot.

 

Sub pielea ta albă
curg râuri de liniște
și strigă spre mine.

 

Ne stingem cu ploi,
visul devine pământ,
sămânță și rod.

 

Noaptea se destramă,
când iubirea noastră arde,
Eros ne înghite.

 

Mă îmbraci cu nopți,
cu întrebări nelumești,
cu abisuri vii.

 

Între coapse moi
mă pierd ca într-o mare
fără de hotar.

 

Ne legăm prin dor,
două lumi fără nume
într-un singur trup.

 

Ai lăsat în mine
semne de foc și de vis,
îți port amprenta.

 

Îmi ești început,
dar și capăt de lume,
un arc infinit.

 

Pășești în mine,
ca o umbră în lumină,
fără hotare.

 

Sub un singur pas
se sfarmă eternități,
dar noi rămânem.

Еще ...

Simfonia ei

Nu mai ascult demult
cum picăturile de ploaie fac
gâlceavă în fereastră,
căci în noaptea asta
prefer
să simt simfonia
ritmului tău cardiac.

Еще ...

Dincoace de umbră

Din bezna sălii, prin catifeaua grea,
Un ochi străpuns de lumină pâlpâie,
Și-ngheață-n draperii, ca o mână ce se frânge,
Visul unui mal pe care n-o să-l ajung.
 
​Afară-i marea, o turcoază vie și profundă,
O corabie-n neant, ca un gând de plecare,
Sub cerul albastru, ca o promisiune-n undă,
Un singur nor, un singur punct de vis și de uitare.
 
​Cazinoul alb, cu colonade și bolte fine,
Se ridică solemn, ca o ruină de vis,
Unde fantomele jocurilor de noroc mai joacă, pe sub ruine,
Și-și amintesc de vremurile-n care dragostea era o miză.
 
​Sunt eu, prizonierul unei viziuni tăcute,
Pe sub aceste perdele ce mă separă de lume,
Al unui ochi ce vede, dar nu poate să se-ncreadă,
Că fericirea e, undeva, pe acest țărm de-ntuneric.
Еще ...

Noaptea mea

Sub masca nopții
ancorez razele lunii`n părul tău;
atât de sublim, chipul tău îmi cotrobăie prin
sertarul ultimelor sentimente
și-mi mângaie dorul ce spre tine
se unduie
neincetat,
neincetat!

O mie de cuvinte rostogolite
din tăcerea nopții, fur,
iar din șuvițele tale
poemele, în șoaptă, ți le scriu.

Am patul plin de stele
și de câte ori tresar,
exilat în paradis,
sărutul tău deliric
e izvorul speranțelor
ce-mi pictează tot universul.

Citind aceste rânduri
inima-ți surâde
draga mea
și știu,
știu prea bine
că zâmbetul tău tainic de-acum
mă va urmări oriunde.
O altă noapte se va-ntâmpla mereu,
dar nu uita,
doar zâmbetul tău
naște frumusețea
în sufletul lumii.

Ãsta e dorul meu ce te cheamă!

Еще ...

Noaptea mea

Când ceru-i negru ca smoala
Și otrava visului
Scuipă strigăte desculțe
Din care boala se hrănește,
Atunci sunt dezmembrat
Din umbra ecoului meu.

 

Еще ...

Стихи из этой категории

Totul

totul

totul imi aduce aminte de tine

totul

mirosul,ideea,Imprejurul

totul

ma duce cu gandul la tine

la noi

la tot ce am avut noi doi

la acea seara de septembrie

in care

ai fost surprins de numele meu

si de mine.

Еще ...

Câte inimi

 

 

Nu știu câte inimi vei mai frânge,

Dar vine clipa-n care vei plânge.

Și lacrimi grele vor cădea pe foi,

Din dorul celor ce-au plecat din noi.

 

Când jocul tău va fi doar amintire,

Vei înțelege prețul din iubire.

Că orice suflet rupt și părăsit

Îți lasă-n urmă-un drum necucerit.

 

Căci roata vieții se întoarce-n taină,

Și-n jurul tău va crește a sa haină.

Durerea-i lecție, iar timpul, sfetnic bun,

Să-nveți iubirea fără să răpun’.

 

Еще ...

Captiv în această relație

Sunt Claudiu, cel iubit de toate femeile, Dorit eu cu greu le pot refuza. Nu că eu nu aș vrea, dar mi-e frică să nu afle nevasta mea. Stau mereu în casă, pentru că am copil și nevastă. Aș vrea să ies la o băutură, dar "proasta" mi-o dă în gură. Mă ține legat în casă, pentru că-i geloasă. Aș pleca de acasă, dar am o fetiță frumoasă. Pentru ea eu stau și înghit, și nu spun nimic. Nu știu cât mai pot rezista, că mă omoară nebuna. Am nevastă mică, rea și egoistă, asta-i nevasta mea. Ce să fac, Doamne, cu ea? Dar stau și înghit și aștept momentul potrivit, pentru că pe Georgiana n-o părăsesc, că și pe ea eu o iubesc.O iubesc cu foc și dor, dar de multe ori eu nu mai pot. Nu știu ce să mai fac, cred că am să fiu burlac. Dar aștept cu nerăbdare să se schimbe oare? Poate se va schimba și nu mai este așa rea.

Еще ...

Te scriu cum pot și stiu...

Te scriu cum pot și stiu mai bine

Pe foi, în telefon, pe șervețele 

Te scriu cu tot sufletul din mine

Din zâmbete și lacrimi, din durere...

 

Te scriu cum pot, cu literele toate 

Ce au rămas în cuvinte neșoptite 

Te scriu cum știu, pe-o margine de stele

Și mi te cern în vers, cu litere boeme...

 

Te scriu cum simt, ca pe un drept la viață 

Să-mi rămâi scris în astă lume

Te scriu mereu cu o speranță-n față

Te scriu cum știu și pot, în nopți fără de nume.

 

Si te voi scrie în fiecare vers,

Chiar de îmi ești tot mai departe

Așa pot dorului să-i dau un sens

Să-l împlinesc măcar pe jumătate. 

 

Te scriu în vis cu roșu purpuriu

Te scriu în amintirea vinului promis

Te scriu pentru când n-o să te mai scriu

Când îmi va adia din nou, parfum din al vin.

 

Еще ...

Fără titlu

O noapte ca o piatră,

grea,

fără stele.

Sunt doar eu,

se aud și greierii.

Vor mai fi astfel de nopți

opace,

imaginându-mi

altceva,

fără să mă gândesc prea mult,

nimic care să mă tulbure.

E târziu...

Liniștea mă ține trează.

În depărtare, se ivește

o lumină slabă.

Vreau să mă apropii

dar închid ochii

și le las să treacă.

Dincolo de farmecul întunericului,

incerte

idei needitate.

Еще ...

Iadul meu sfânt

Toate poartă numele tău... renglotă,

Toate poartă chipul și ochii tăi, abis.

Toate poartă zâmbetul și râsul tău — rană,

Toate poartă pielea și corpul tău interzis.

Toate poartă hainele și aroma ta, vrajă,

Dar numai tu ai gust de paradis...

 

Toate ard cu focul din jurul pașilor tăi,

Toate plâng cu vocea ta, spartă în umbre,

Toate gustă veninul lăsat pe umerii mei,

Toate poartă blestemul iubirii prea sumbre.

 

Ai coborât ca o stea, dar ai ars ca un demon,

Ai lăsat în mine un altar — gol și frânt.

Te caut în tot ce miroase a somn și a scrum...

Dar numai tu ești iadul meu sfânt.

Еще ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍