1  

Poem

Iar îmi treci prin ventricule, 

Spune-mi ce găsești pe acolo?

Cât vei mai înota să-ți vezi numele?

Nu, nu vei supravețui valului meu de sânge,

Încă pompează auzindu-mi cântecul ritmului

Ai știi să revii înapoi chiar dacă de tot te vei îneca?

 

 

 


Категория: Мысли

Все стихи автора: Deea poezii.online Poem

#poem #boem

Дата публикации: 8 августа

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 336

Авторизуйтесь и комментируйте!

Другие стихотворения автора

poem

E toamnă , e joi

Fumăm doruri

De soapte şi NOI

 

Еще ...

Poem

Si cum viaţa e atât de vastă , îţi doresc numai bine:

Să fi la a ta casă, îmbrăcată-n iubire şi raze divine.

Să-ţi dai voie să fi vulnerabil, să-nveţi să te ierţi.

Din ale tale greseli, din care iubirile uneori

"cu ochii treji"

 

Vocea ratiunii mele mi-a zis să ard toate amintirile

Nefăcute cu tine, vorbind de el,

Scoţând cioburile cu mâinile mele sfinte

Acea despărţire n-a fost fizică, între ale noastre suflete...

Din pacate, nu ţi-am fost numită " cealaltă jumătate"

Care deseori se caută prin nopţile pierdute.

 

 

 

 

 

 

 

 

Еще ...

Poem

Cândva, o femeie cu parul blond,iti va apărea în cale

Nu o întrebi cum e viața ei

Nici ea pe tine,

O vei vedea aranjată la volan,ducându-și pisica la veterinar

Se va uita o secundă ,Acea secundă în care..nu te mai recunoaște,

Nici acea noapte plină de sărutări,Și nici paharul cu vin..ce de dor îl mai scuturi. 

 

Еще ...

✨ Poeme din suflet pentru suflete

Te-ai întrebat cum te vezi prin ochii celorlalți?

Unii te vor face să te micșorezi ca să te placă

alții te vor considera un soare care le luminează pașii

Își urăsc propriul haos și vin la tine înapoi să te tragă..


---------------------------------------

Lasă-i să-ți ducă dorul nemărginit și pierdute căile,

Printre ale tale vene sper să nu mai ții totul închis nespus,

Cu câtă naivitate uităm pentru tot ceea ce trăim,

alegând să aibă dreptate mereu fără să-ți vadă rănile,

care mai au cuvinte de spus,

fără să ne dăm seama ne distanțăm de oamenii care credeam că-i iubim…


------------------------------------------

Nu știm cine suntem fără ei,

Crezând că nu ne vor părăsi

Pe retină rămânând iubirile vechi,

Speranțele înotând pe mal sperând că ne-or găsi.


-------------------------------

La final, cu toți avem propriul întuneric,

Majoritatea nu vor putea vorbi pe ritmul inimii tale

Printre care și stelele poate și dumnezeu ne știu rănile ascunse,

Făcând față unei definiții false despre tine, știind că te cunoști mai bine

precum se cunosc pe ei înșiși...




 

Еще ...

Poem

Mă mai iubești?,Nu te văd asa clar acum,

Simți  mirosuri diferite pe perna ta,

Poate note dulci și florale...

Sau poate note de cafea puțin amare.

 

 

Ai schimbat câteva săruturi și priviri ,

În ziua actuală 

Te-au îmbrățișat trupuri,unele mai mici  și firave

Unele s-au distanțat, ca s-a răcit inima. 

 

Dar cu apartamentul nou schimbat,te va lăsa rătăcit,

Și rezemat de pat

Gândindu-te la un "iartă-mă "

Și ea ce face ? Hmm,Să știi că e schimbată, mai îi este dor..

Nu uita că pagina s-a ars, 

Și multe răni au fost de cos.

Еще ...

Poem

Am obosit,

M-am contopit,

Mă tot lovesc niște mori de vânt, 

Că nu materialul te face fericit,ci liniștea când ești tu' cu tine,

N-au alții cât ai tu, suficient cât să nu fi pe-un alt drum greșit și prea lung...aproape nefericit..

Еще ...

Стихи из этой категории

spărturi zentangle/6

hăituind pacea,

urmele ogarilor-

adânc înfipte-n zăpadă,

brăzdează câmpul.

 

 mirosul câștigului prin jaf,

atrage prădătorii.

 

 umbre peste case,

umbre peste suflete,

un copil plânge 

la poartă.

 

Еще ...

osândire

trăiesc în chinuri
viermi translucizi și gândaci aurii
îmi suflă în ureche ecouri vineții de moarte
nu aud
neant
piatra funerară adâncește corabia
cu urlete,
spaimă și tăcere,
morți, ca inima mea smulsă din carne
ce caută un răspuns
acum
la o întrebare retorică și iluzorie.
pământ sleit, creier răvășit
scufundă-mă în balta norilor de aramă
ș atinge-mă cum o făceai înainte să mă sting
împunge-mi inima cu un cuvânt sec.
pete de sânge stins,
roșii,
vișinii ca un tremur
pedepsește-mi venele care curg din vină
ia-mă în iadul etern al ființelor onirice
eu aștept propria-mi pierzanie
uitată sub ruină.

Еще ...

spărturi zentangle/4

câteva semințe negre de susan

scutură

liniile ondulatorii ale destinului;

între timp,

înveți despre răbdare

și despre libertatea nesăbuită.

Еще ...

Disoluție

la început erai vie

 

alergai fericită printre zilele însorite din viața mea

 

în rochia ta roșie cu cercuri albe

ca un fluture

apoi

nu știu ce s-a întâmplat

într-o dimineață somnoroasă de Mai

îmbrăcată în verdele cel mai crud

al ierbii și mușchiului

ai devenit umbră

o formă abstractă

din care cineva storsese și ultimul strop de lumina

până la negru

ai împrumutat mersul sinuos al șarpelui

obediența cârtiței

murisei fără să știi

în dreptul călcâiului meu

din care sângera noaptea…

Еще ...

Timpil

  1. De când te naști și până mori 
  2. Timpul îți mănâncă viața 
  3. Sufletul îți dă fiori 
  4. Când te trezești dimineața ! 

  5. Viața pe acest pământ 
  6. Te gândești cum s o petreci 
  7. Și nu vezi cat ai crescut 
  8. Timpul trece nu l observi 

Ani întregi fugeai la școală 

Cu ghiozdănelul în spate 

Și mâine de dimineață 

Te trezești la facultate 

 

De copil voiai permis 

Ca sa umblii cu masina 

Iar acum cum ți ai promis 

Te plimbi cu ea toată ziua !

 

Și timpul a tot trecut 

Din copil, ajungi adult !

La servici ai tot plecat 

Si o nevastă ai căpătat 

 

Nu trece mult și ea naște 

Chiar copilul mult dorit 

Iubirea din nou renaște 

Și așa am îmbătrânit !

 

De la copii la nepoți 

Bătrânețea a venit!

Parca ieri era copii 

Și astăzi am îmbătrânit !

Еще ...

pulchritudinous

Incepi sa te ineci, caci nici un ochi nu te admira, nici un gand nu te ajunge si nici un glas nu ti rosteste numele. Cat de mult trebuie sa fi, cat spatiu trebuie sa ocupi, cata zarva trebuie sa faci ca sa intorci un cap.  Te scufunzi, fiindca  totul e translucid, iar un registru de intalniri se vede prin tine. Esti un ecou printre glasuri ferme si o oglinda printre fete, si totusi te intrebi” Nici de tine nu ti convine”. Te scufunzi, pentru ca universal tau e plin si totusi traiesti la periferie. Te invarti cu trenul, un psager clandestine.   ” Ah, oare cum o fi in inima orasului! ” , iar portile in nas ti se inchid. Te scufunzi, dar apa e aceeasi, si malul, si turnul de veghe. Din barca sar cu toti si trec , nici o privire, caci ei acum invata ,”Iar ea innoata bine”, atat stiu despre tine. Picioarele ti sunt grele, si bijuterii sau adunat de parca nici nu au existat.  Si totusi au existat mai mult decat tine, ah, iar te ineci si nu ai de ce sa te apuci, caci apa e aceeasi, si tu esti tot la fel.

Еще ...

Поддержите Poezii Online

Ваша поддержка помогает Poezii Online красиво расти. Пожертвование помогает развитию, улучшениям и этому пространству, посвящённому личному творчеству — месту, где поэзия и литературный текст приносят вдохновение, спокойствие и глоток воздуха для души.

Спасибо, что помогаете поэзии жить дальше. 🤍