Dualitate
Caut tăcerea, dar mă tem de ea,
Când lumea tace, zgomotul e-n mine.
Sunt propria-mi capcană și-o mândrie grea,
Un întuneric ce tânjește după bine.
Strig după pace, dar mă sperie un gol,
Pe firul subțire al minții, sub grea strânsoare,
Între dorință și teamă joc ultimul rol,
În noaptea asta în care, nimic nu mai moare.
Categoria: Poezii confesive
Toate poeziile autorului: Vlad VIDA ![]()
Data postării: 20 iunie
Comentarii: 1
Timp de citire: ~1 min.
Vizualizări: 38
Alte poezii ale autorului
Poezii de dragoste
Poezii de despărţire
Poezii despre natura
Poezii de primavara
Poezii dedicate Mamei
Poezii pentru copii
Casa Părintească
Poezii pentru tata
Poezii despre animale
Poezii despre moarte
Poezii filozofice
Poezii confesive
Poezii triste
Poezii motivaționale
Proza
Colinde
Poezii comice
Poezii patriotice
Poezii de 8 Martie
Poezii de Paște
Poezii de Anul Nou
Poezii diverse
Gânduri
Dedicaţii
Felicitări
Poezii de prietenie
Comentarii 1
Maria Spiescu