TE AȘTEPT ÎN VIS
Toate mi se întâmplă în vis
Așa ne-a fost nouă scris.
Până la tine-i cale lungă
Gândul poate să ajungă
Atât ne este permis
Ne privim înduioșați
Și cu ochi înlăcrimați
Noaptea asta-i generoasă
Ești iarăși oaspete în casă
Mai trăim încă o dară
Povestea cea minunată
Sufletul dorul și-a stins
Cănd în brațe m-ai cuprins
Toată noaptea am colindat
Aveam aripi, și am zburat
Peste creste, pe sub mări
Când visul se destramă în zori
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: T.A.D.
Дата публикации: 30 октября 2024
Просмотры: 282
Стихи из этой категории
Haide să fim...
Și dacă aș plânge ce aș rezolva?
Să-mi înec amarul în băutură?
Când știu exact că nu-ți mai pot avea inima...
Te vreau... te vreau iar lângă mine..
Însă îmi e frică... îmi e frică de a ta respingere
Tot ce știu este că iubirea ta a existat,
Iar eu în fiecare secundă de ea am profitat
Și împreună de probleme noi doi am scăpat.
Hai să fim iar împreună...
Hai să ne iubim din nou
Ne vom duce înapoi pe lună
Și-ți voi picta un tablou
Te rog
Te rog să-mi dai sărutul ce ți l-am dat odată
În viața mea de-atunci am doar furtuni și ploi
De când de tine m-am lăsat sărutată
Nimic nu-i la fel, visele-mi plâng, tristețea e in toi...
Te rog dă-mi sufletul ce ți l-am dat pe tavă
Ca mi-ai fost drag, cum n-a fost nimenea vreodată
Și am crezut naiv c-atunci când vei pleca
Imi vei lăsa ca amintire vinul și-mbrățisarea ta.
Te rog dă-mi lacrimile ce mi-au curs după tine
Căci ochii mi-au secat plângând fără oprire
În tot timpul când tăcerea-ți mi-a fost călău
Când mai speram în minuni...din nou și din nou...
Te rog dă-mi vinul ce mi l-ai promis odată
Pe când mă țineai în brațe și mă sărutai
Stinge-mi cu licoarea zeilor durerea toată
Să uit vorbele tale... ce mi-au marcat existența.
Te rog ultima oară, dă-mi totul înapoi
Tot ce-a fost senin între noi doi...în doi
Mă țin de amintiri ca frunza de vânt
Să nu mai simt că fără tine, e gol pe pământ...
O dorință arzătoare..
Băiatul meu brunet,
Așa aș vrea să-ți spun de acum în colo,
"Al meu" așa aș vrea să fie.
Să ne petrecem nopțile și zilele sub cerul înstelat,
să uităm de timp și să facem tot ce ne trece prin cap.
Să călătorim peste tot în lume, să nu ne pară rău,
Și apoi să aud din gura ta "Tu ești viitorul meu".
Asta aș vrea, frumosul meu brunet.
Să pot să te numesc al meu și să mă mândresc cu acest fapt.
Ești îmbrăcat cu o frumusețe pe care nu o pot descrie,
Iar gelozia mă cuprinde când știu că nu sunt singura care te vede,
Dar mă gândesc la altceva și-mi trece destul de repede.
Oh... brunetul meu meu cu ochii ciocolatii..
Ce mi-ai făcut de numai la tine mă mai pot gândi?
Ce ai reușit să-mi faci de mi pot simți ritmurile alerte ale inimii?
Și ce ai de gând să faci cu sentimentele tale?
Te vei ascunde și vei fugi de iubire cum o faci în continuare?
Vei renunța la un viitor alături de cineva care te iubește,
care renunță la tot și toate pentru că doar pe tine te dorește?
Hai te rog spune, renunți? Vorbește!
Exprimă-ți inima in câteva cuvinte simple, nu multe.
Știu că propozițiile ar fi dificile și nu ești genul care să dezvolte.
Alege de fapt viitorul, pe care și tu ți-l dorești de mult,
Pentru că am să aștept aici, mereu, ca sa te ascult.
Dragoste
Într-o seară de vară...
Răcoroasă, specială,
Noi doi ne-am întâlnit
Și destinele le-am unit
Am vorbit, ne-am plăcut ,
Și cu entuziasm am început
Planuri pentru viitor ,
În care sa existăm noi doi.
Astfel 2 luni trecuse
Și dragostea noastră crescuse,
A trebuit ca să pleci,
Dar noi doi am fost puternici .
În ciuda distantei am rezistat ,
Pentru că ne iubim cu adevărat.
Iar pe zi ce trecea
Iubirea noastră aducea:
Clipe numeroase, drăgăstoase
Frumoase și prețioase!
Multe certuri, neînțelegeri
Întotdeauna multe plângeri
La toate le facem față
Încât și eu sunt șocată....
Femeile frumoase
Imi plac femeile frumoase
Ma intelege orice barbat
Al naibii-s cam dracoase
Dar tot le bag in pat
Asa-s femeile frumoase
Romantice si aratoase
Le privesc intruna
Se apropie cate una
Ochii lor ma innebunesc
Si mai mult le doresc
Vreau sarutari sa daruiesc
Asa mult iubesc
Vreau sa te sarut
Iubirea ta ma lasa mut
Te dorec atat de mult
Pana ne vedem,trece mult.
Haide să fim...
Și dacă aș plânge ce aș rezolva?
Să-mi înec amarul în băutură?
Când știu exact că nu-ți mai pot avea inima...
Te vreau... te vreau iar lângă mine..
Însă îmi e frică... îmi e frică de a ta respingere
Tot ce știu este că iubirea ta a existat,
Iar eu în fiecare secundă de ea am profitat
Și împreună de probleme noi doi am scăpat.
Hai să fim iar împreună...
Hai să ne iubim din nou
Ne vom duce înapoi pe lună
Și-ți voi picta un tablou
Te rog
Te rog să-mi dai sărutul ce ți l-am dat odată
În viața mea de-atunci am doar furtuni și ploi
De când de tine m-am lăsat sărutată
Nimic nu-i la fel, visele-mi plâng, tristețea e in toi...
Te rog dă-mi sufletul ce ți l-am dat pe tavă
Ca mi-ai fost drag, cum n-a fost nimenea vreodată
Și am crezut naiv c-atunci când vei pleca
Imi vei lăsa ca amintire vinul și-mbrățisarea ta.
Te rog dă-mi lacrimile ce mi-au curs după tine
Căci ochii mi-au secat plângând fără oprire
În tot timpul când tăcerea-ți mi-a fost călău
Când mai speram în minuni...din nou și din nou...
Te rog dă-mi vinul ce mi l-ai promis odată
Pe când mă țineai în brațe și mă sărutai
Stinge-mi cu licoarea zeilor durerea toată
Să uit vorbele tale... ce mi-au marcat existența.
Te rog ultima oară, dă-mi totul înapoi
Tot ce-a fost senin între noi doi...în doi
Mă țin de amintiri ca frunza de vânt
Să nu mai simt că fără tine, e gol pe pământ...
O dorință arzătoare..
Băiatul meu brunet,
Așa aș vrea să-ți spun de acum în colo,
"Al meu" așa aș vrea să fie.
Să ne petrecem nopțile și zilele sub cerul înstelat,
să uităm de timp și să facem tot ce ne trece prin cap.
Să călătorim peste tot în lume, să nu ne pară rău,
Și apoi să aud din gura ta "Tu ești viitorul meu".
Asta aș vrea, frumosul meu brunet.
Să pot să te numesc al meu și să mă mândresc cu acest fapt.
Ești îmbrăcat cu o frumusețe pe care nu o pot descrie,
Iar gelozia mă cuprinde când știu că nu sunt singura care te vede,
Dar mă gândesc la altceva și-mi trece destul de repede.
Oh... brunetul meu meu cu ochii ciocolatii..
Ce mi-ai făcut de numai la tine mă mai pot gândi?
Ce ai reușit să-mi faci de mi pot simți ritmurile alerte ale inimii?
Și ce ai de gând să faci cu sentimentele tale?
Te vei ascunde și vei fugi de iubire cum o faci în continuare?
Vei renunța la un viitor alături de cineva care te iubește,
care renunță la tot și toate pentru că doar pe tine te dorește?
Hai te rog spune, renunți? Vorbește!
Exprimă-ți inima in câteva cuvinte simple, nu multe.
Știu că propozițiile ar fi dificile și nu ești genul care să dezvolte.
Alege de fapt viitorul, pe care și tu ți-l dorești de mult,
Pentru că am să aștept aici, mereu, ca sa te ascult.
Dragoste
Într-o seară de vară...
Răcoroasă, specială,
Noi doi ne-am întâlnit
Și destinele le-am unit
Am vorbit, ne-am plăcut ,
Și cu entuziasm am început
Planuri pentru viitor ,
În care sa existăm noi doi.
Astfel 2 luni trecuse
Și dragostea noastră crescuse,
A trebuit ca să pleci,
Dar noi doi am fost puternici .
În ciuda distantei am rezistat ,
Pentru că ne iubim cu adevărat.
Iar pe zi ce trecea
Iubirea noastră aducea:
Clipe numeroase, drăgăstoase
Frumoase și prețioase!
Multe certuri, neînțelegeri
Întotdeauna multe plângeri
La toate le facem față
Încât și eu sunt șocată....
Femeile frumoase
Imi plac femeile frumoase
Ma intelege orice barbat
Al naibii-s cam dracoase
Dar tot le bag in pat
Asa-s femeile frumoase
Romantice si aratoase
Le privesc intruna
Se apropie cate una
Ochii lor ma innebunesc
Si mai mult le doresc
Vreau sarutari sa daruiesc
Asa mult iubesc
Vreau sa te sarut
Iubirea ta ma lasa mut
Te dorec atat de mult
Pana ne vedem,trece mult.
Другие стихотворения автора
Prințesa -ROMÂNIA -
Steagul nostru flutură în vânt ,
El reprezintă o țară ,o nație ,un pământ .
Imnul țării ,e vocea care strigă
Că românul de azi ,e dacul de mai ieri ,
Care a bătut dușmanul venit de nicăieri .
Azi țara mea bogată rămâne fără zestre ,
Dar e frumoasă ,ca fata din poveste ,
Pe fetele frumoase ,le pețesc prinți și împărați !...
Părinți ai țării mele nu dați PRINȚESA
Unor lacomii...unor pirați...
RECUNOSC
Recunosc,era o vreme
Când eram un rătăcit,
Când cu una ,când cu alta...
M-am distrat , am petrecut !
Însă când te-am cunoscut
Pe tine ...alte vise au înflorit .
Alte planuri și alt țel
Lucrule nu-s la fel.
Nu teate iubirile
Pot încălzi inimile
Doar ,două-trei luni
Au durat și m-am
Văzut insurat !...
IUBIE NOUĂ
Undeva ,cânva ,odată ,
M-am lăsat sărutată.
Fulgerul de mă trăsnea
N-ași fi tresărit așa
În inimă au răsărit fiori ...
Muguri de iubire nouă ,
Cu tine s-o dau în două.
DECEMBRIE
Se strecoară în aer miresme ,
Cu sărbători ce bat în ferestre,
Pe un cer străveziu și curat
Cănd stelele se adună la sfat.
E decembrie și iarna se îmbracă ,
Cu haină pufoasă și țurțuri de ghiață.
Anul ce-a fost n-a fost ferice
Și nici bun bun ,cu lungile zile de post
Ziua-i mai mică acum
Orele-s pirdute pe drum
Bate doar un vânt hoinar
Să -mi alunge gândul amar.
FIR DE APĂ SUBȚIREL
Orizontul pare aproape
Împodobit c-un curcubeu,
Dincolo de largul mării
Ține-n brațe un nor greu.
Noru-n valuri se preface,
Mici șiroaie curg la vale,
Temătoare să nu sece
Pân-la mare e lungă cale...
Se strecoară printre stânci
Fir de apă subțirel
Bucuros când întănlește
Alte fire ca și el.
CELE DOUĂ SURORI -continuare- prt.2
-Tot așa ai rămas cum te știu!
-Numai de câte ori ai încercat tu să mă lămurești să-mi așez viața pe alt făgaș .
Am apreciat mereu efortul tău ,te-am simțit mereu aproape .Tu ai rămas pentru mine
casa părintească ,locul de baștină și știu bine că atunci când dorul mă va chema,te voi
găsi prezentă .
-Sunt gata să-ți ascult toate rătăcirile și,cum zici tu de multe ori ,toate păcatele.
-Apropo,Aristița,știi că uneori mă apasă .Și nu știu ce să fac?A-și vrea să-mi tri-
ez faptele bune de cele rele...
-Și la ce concluzie ai ajuns?
-Nu prea am fapte bune!...
-De când te frământă pe tine astfel de întrebări?Te cunosc ca o persoană dură ,
voluntară,care nu are nevoie de sfaturi,chiar dacă sunt date cu bunăvoință și cu dragoste .
Surioara mea dragă îmi pari foarte schimbată.!
-Am timp să-ți povestesc despre tot și toate.Spuneai că te-ai întânlit cu Mircea ?
-Da ,Mircea ,coleg ge liceu.Îmi spunea că este căsătorit , are familie și doi copii
frumoși.Abia acum a reușit să -mi spună că pe atunci îi pustiisem inima cu răceala cu care i-am
răspuns la încercarea lui de -a fi împreună.Eu făcusem pasiune pentru Vali ,iar el era topit pentru
Adriana .Uite așa se învârte roata ,așa este în viață .Așa se face că eu tot am așteptat că Vali se
va întoarce la mine cândva...
-Și eu am rămas cu un mare gol în suflet ,am fost bolnavă de dragoste pentru Fane .
M-am dizolvat si iar m-am adunat .Până acum a fost singura mea iubire .Mi se pare atât mult de atunci .
Nu m-a înțeles sau nu și-a dorit să știe ce mult însemna el pentru mine.De atunci .multă vreme ,caut ,
caut mereu vedeam în orice băiat un posibil îndrăgostit de mine...
-În final ai găsit ce căutai?
-Nu Aristița ,de aici vine și golul din sufletul meu .Eu nu știu ce-i fericirea ,nu am pe
lângă un suflet apropiat ,cu care să comunic ,să mă destăinui, chiar să plâng atunci îmi este greu!...
M-am amăgit că adunând bani ,pot urca pe scara socială și că o viață îndestulată îmi va aduce împăcarea .
Dar golul din sufletul meu, crește din zi în zi !...
-Mi se pare că esti cam aspră cu tine .Încă mai ai timp să schimbi multe în viața ta !...
Doar abia ai împlinit treizeci de ani ,nu? Ștefania oprește mașina ,își pune mâinile la ochi și plânge în hohote...
Aristița rămâne nemișcată un timp .Asta nu-i Ștefania pe care o cunosc eu ,îți zice ea.
-Te am lăsat să te descarci .Ai adunat multă suferință ,dar toate au o rezolvare .
Hai să vedem cu ce începem! Cu duioșia unei mame,Aristița o cuprinde în brațe o mângâie ca pe un copil și o
scoate din mașină să respire aerul curat , să-și adune puterile și să pornească mai departe.
-Cum pot eu surioara mea rebelă ,să te desprind de trecutul tău, să te speli de păcate ,
să te purifici și să-ți găsești liniștea drumul drept, fie și mai tărziu?
După cum știu am nevoie de mult curaj și dorința de o lua de la capăt spune cu vocea răgușită de plâns Ștefania.
Abia acum cele două surori se îmbrățișează cu adevărat ,regăsindu-se una pe alta .Aristița reprezenta pentru
Ștefania ,trecutul ei curat, aspirația către împlinire prin învățătură ,o viață ordonată și respectul celor din jur .
Deși roiesc în jurul meu bărbați am o situație materială bună ,nu asta mi-am dorit Acum vreau un partener, o familie,
copii în primul rând .Știi ,aristița ce am devenit eu?Un obiect de trebuință ,odată uzat cui mai trebuești? Chipul Aristiție
se umbrește ,o idee pusese stăpânire pe mintea ei .
-Știi Aristița ,mă simt ca în fața unei judecăți și nici nu vreau să mă apăr .De ce am ales eu calea
asta care acum mă dezgustă?Îmi amintesc uneori în liniștea mea zbucimată de atmosfera de fericire din familia noastră
înainte de moartea mamei Ce tainică împăcare în zilele de sărbătoare, când ne adunam toți în jurul mesei!...Ce aură de fericire
pe chipul mamei când așeza în dreptul fiecărui farfuriile încărcate făcute de mâinile ei harnice,care știau să muncească der și
alinte .Părinții noștri se înțelegeau atât de bine ,fără certuri ,fără descărcări nervoase, fără voci ridicate ,stridente .La noi în
casă domnea armonia ,spiritul datoriei, și al muncii O viață ordonată ,curată , de invidiat .Poate dacă nu murea mama ,soarta
mea era alta. Spun -poate -pentru că ea avea darul de a ne face să înțelegem că mai presus de bani și de bunăstare , este
calitatea omului , curățenia lui sufletească .Spun asta deoarece tu ai fost mai mult alături de mama , și se văd rezultatele
educației pe care ți-a dat-o . Însă eu vreau să mă justific, așa simt .Tocmai când aveam cea mai mare nevoie de ea ,mama s-a
prăpădit .Deși tu ai făcut totul sâ-i ții locul ,încă de la început am simțit că sunt liberă și că pot face tot ce doresc .
Mi-am făcut prieteni pe cine nu trebuia .Nu știam atunci că având libertate trebuie să știi și cum s-o folosești .Apoi tata s-a
recăsătorit , avra alte preocupări , iar tu ,din prea multă dragoste m-ai acceptat așa cum sunt .Încet ,germenii au încolțit,
ajutată și de anturajul pe care îl frecventam .
-Ștefania ,cuprinsă de un val de emoții,rămâne tăcută .Aristița o strânge în brațe și îi șterge lacrimile
sărate de pe obraz Ea se liniștește treptat ,gustă puțină apă și se urcă cuminte la volanul mașinii.Amândouă păstrează
o vreme tăcerea.Mașina rulează cu vitează pe auotostradă .Urmează o liniște aparentă ,însă fiecare dintre ele trăiește
sentimente neclare ,contradictorii,iar frământările Ștefaniei se reflectă ,asupra Aristiției.
va urma
-
Prințesa -ROMÂNIA -
Steagul nostru flutură în vânt ,
El reprezintă o țară ,o nație ,un pământ .
Imnul țării ,e vocea care strigă
Că românul de azi ,e dacul de mai ieri ,
Care a bătut dușmanul venit de nicăieri .
Azi țara mea bogată rămâne fără zestre ,
Dar e frumoasă ,ca fata din poveste ,
Pe fetele frumoase ,le pețesc prinți și împărați !...
Părinți ai țării mele nu dați PRINȚESA
Unor lacomii...unor pirați...
RECUNOSC
Recunosc,era o vreme
Când eram un rătăcit,
Când cu una ,când cu alta...
M-am distrat , am petrecut !
Însă când te-am cunoscut
Pe tine ...alte vise au înflorit .
Alte planuri și alt țel
Lucrule nu-s la fel.
Nu teate iubirile
Pot încălzi inimile
Doar ,două-trei luni
Au durat și m-am
Văzut insurat !...
IUBIE NOUĂ
Undeva ,cânva ,odată ,
M-am lăsat sărutată.
Fulgerul de mă trăsnea
N-ași fi tresărit așa
În inimă au răsărit fiori ...
Muguri de iubire nouă ,
Cu tine s-o dau în două.
DECEMBRIE
Se strecoară în aer miresme ,
Cu sărbători ce bat în ferestre,
Pe un cer străveziu și curat
Cănd stelele se adună la sfat.
E decembrie și iarna se îmbracă ,
Cu haină pufoasă și țurțuri de ghiață.
Anul ce-a fost n-a fost ferice
Și nici bun bun ,cu lungile zile de post
Ziua-i mai mică acum
Orele-s pirdute pe drum
Bate doar un vânt hoinar
Să -mi alunge gândul amar.
FIR DE APĂ SUBȚIREL
Orizontul pare aproape
Împodobit c-un curcubeu,
Dincolo de largul mării
Ține-n brațe un nor greu.
Noru-n valuri se preface,
Mici șiroaie curg la vale,
Temătoare să nu sece
Pân-la mare e lungă cale...
Se strecoară printre stânci
Fir de apă subțirel
Bucuros când întănlește
Alte fire ca și el.
CELE DOUĂ SURORI -continuare- prt.2
-Tot așa ai rămas cum te știu!
-Numai de câte ori ai încercat tu să mă lămurești să-mi așez viața pe alt făgaș .
Am apreciat mereu efortul tău ,te-am simțit mereu aproape .Tu ai rămas pentru mine
casa părintească ,locul de baștină și știu bine că atunci când dorul mă va chema,te voi
găsi prezentă .
-Sunt gata să-ți ascult toate rătăcirile și,cum zici tu de multe ori ,toate păcatele.
-Apropo,Aristița,știi că uneori mă apasă .Și nu știu ce să fac?A-și vrea să-mi tri-
ez faptele bune de cele rele...
-Și la ce concluzie ai ajuns?
-Nu prea am fapte bune!...
-De când te frământă pe tine astfel de întrebări?Te cunosc ca o persoană dură ,
voluntară,care nu are nevoie de sfaturi,chiar dacă sunt date cu bunăvoință și cu dragoste .
Surioara mea dragă îmi pari foarte schimbată.!
-Am timp să-ți povestesc despre tot și toate.Spuneai că te-ai întânlit cu Mircea ?
-Da ,Mircea ,coleg ge liceu.Îmi spunea că este căsătorit , are familie și doi copii
frumoși.Abia acum a reușit să -mi spună că pe atunci îi pustiisem inima cu răceala cu care i-am
răspuns la încercarea lui de -a fi împreună.Eu făcusem pasiune pentru Vali ,iar el era topit pentru
Adriana .Uite așa se învârte roata ,așa este în viață .Așa se face că eu tot am așteptat că Vali se
va întoarce la mine cândva...
-Și eu am rămas cu un mare gol în suflet ,am fost bolnavă de dragoste pentru Fane .
M-am dizolvat si iar m-am adunat .Până acum a fost singura mea iubire .Mi se pare atât mult de atunci .
Nu m-a înțeles sau nu și-a dorit să știe ce mult însemna el pentru mine.De atunci .multă vreme ,caut ,
caut mereu vedeam în orice băiat un posibil îndrăgostit de mine...
-În final ai găsit ce căutai?
-Nu Aristița ,de aici vine și golul din sufletul meu .Eu nu știu ce-i fericirea ,nu am pe
lângă un suflet apropiat ,cu care să comunic ,să mă destăinui, chiar să plâng atunci îmi este greu!...
M-am amăgit că adunând bani ,pot urca pe scara socială și că o viață îndestulată îmi va aduce împăcarea .
Dar golul din sufletul meu, crește din zi în zi !...
-Mi se pare că esti cam aspră cu tine .Încă mai ai timp să schimbi multe în viața ta !...
Doar abia ai împlinit treizeci de ani ,nu? Ștefania oprește mașina ,își pune mâinile la ochi și plânge în hohote...
Aristița rămâne nemișcată un timp .Asta nu-i Ștefania pe care o cunosc eu ,îți zice ea.
-Te am lăsat să te descarci .Ai adunat multă suferință ,dar toate au o rezolvare .
Hai să vedem cu ce începem! Cu duioșia unei mame,Aristița o cuprinde în brațe o mângâie ca pe un copil și o
scoate din mașină să respire aerul curat , să-și adune puterile și să pornească mai departe.
-Cum pot eu surioara mea rebelă ,să te desprind de trecutul tău, să te speli de păcate ,
să te purifici și să-ți găsești liniștea drumul drept, fie și mai tărziu?
După cum știu am nevoie de mult curaj și dorința de o lua de la capăt spune cu vocea răgușită de plâns Ștefania.
Abia acum cele două surori se îmbrățișează cu adevărat ,regăsindu-se una pe alta .Aristița reprezenta pentru
Ștefania ,trecutul ei curat, aspirația către împlinire prin învățătură ,o viață ordonată și respectul celor din jur .
Deși roiesc în jurul meu bărbați am o situație materială bună ,nu asta mi-am dorit Acum vreau un partener, o familie,
copii în primul rând .Știi ,aristița ce am devenit eu?Un obiect de trebuință ,odată uzat cui mai trebuești? Chipul Aristiție
se umbrește ,o idee pusese stăpânire pe mintea ei .
-Știi Aristița ,mă simt ca în fața unei judecăți și nici nu vreau să mă apăr .De ce am ales eu calea
asta care acum mă dezgustă?Îmi amintesc uneori în liniștea mea zbucimată de atmosfera de fericire din familia noastră
înainte de moartea mamei Ce tainică împăcare în zilele de sărbătoare, când ne adunam toți în jurul mesei!...Ce aură de fericire
pe chipul mamei când așeza în dreptul fiecărui farfuriile încărcate făcute de mâinile ei harnice,care știau să muncească der și
alinte .Părinții noștri se înțelegeau atât de bine ,fără certuri ,fără descărcări nervoase, fără voci ridicate ,stridente .La noi în
casă domnea armonia ,spiritul datoriei, și al muncii O viață ordonată ,curată , de invidiat .Poate dacă nu murea mama ,soarta
mea era alta. Spun -poate -pentru că ea avea darul de a ne face să înțelegem că mai presus de bani și de bunăstare , este
calitatea omului , curățenia lui sufletească .Spun asta deoarece tu ai fost mai mult alături de mama , și se văd rezultatele
educației pe care ți-a dat-o . Însă eu vreau să mă justific, așa simt .Tocmai când aveam cea mai mare nevoie de ea ,mama s-a
prăpădit .Deși tu ai făcut totul sâ-i ții locul ,încă de la început am simțit că sunt liberă și că pot face tot ce doresc .
Mi-am făcut prieteni pe cine nu trebuia .Nu știam atunci că având libertate trebuie să știi și cum s-o folosești .Apoi tata s-a
recăsătorit , avra alte preocupări , iar tu ,din prea multă dragoste m-ai acceptat așa cum sunt .Încet ,germenii au încolțit,
ajutată și de anturajul pe care îl frecventam .
-Ștefania ,cuprinsă de un val de emoții,rămâne tăcută .Aristița o strânge în brațe și îi șterge lacrimile
sărate de pe obraz Ea se liniștește treptat ,gustă puțină apă și se urcă cuminte la volanul mașinii.Amândouă păstrează
o vreme tăcerea.Mașina rulează cu vitează pe auotostradă .Urmează o liniște aparentă ,însă fiecare dintre ele trăiește
sentimente neclare ,contradictorii,iar frământările Ștefaniei se reflectă ,asupra Aristiției.
va urma
-