IARNA ASTA
E miez de iarnă și e ger,
Omătu-i așternut în valuri
Norii-s tulburi pe sub cer
Pânză albă-i sus pe dealuri.
Nu-i țipenie pe drumuri
Lumea-i toată închisă în casă
Doar din hornuri urcă fumuri,
Ce-i afară ? cui îi pasă?
Casele-s îmbobodite
Flori de ghiață râd în geam
Pe sub geamuri stalactite
Și ghirlande prinse-n ram.
Gerul lacom mă cuprinde,
Nasul mâinile îmi îngheață,
Vântul hora își întinde,
Mii de ace simt pe față.
Scârție omătu-n cale,
Gerul mă gonește în casă
Urlă lupii jos în vale,
Of, ce vreme nemiloasă!...
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: T.A.D.
Дата публикации: 16 декабря 2024
Просмотры: 197
Стихи из этой категории
Первый взгляд
Я не знаю что со мной
Что вокруг происходит
Но главное, что я с тобой
И остальное меня не волнует
Когда впервые, увидел я тебя
Бабочки в животе зашевелились
Я не знал, что любовь так слепа
Что в другом мире очутились
Когда я начал плакать по ночам
В невидимых стенах врезаюсь
За рукой прыгали по облакам
И тебе во всём признаюсь.
(Первый стих, надеюсь вам понравиться)
PRINTRE STELE
Mi-am propus să zbor,
Pot s-o fac singur?
Pot să-mi caut un partener.
Printe stele și sub nori ,
Vom găsi alți murutori?
Doritori de zări senine,
Și de soare și de vânt ...
Și de dor , de cel Pământ ?
Apus pe Valea Loirei
Eram și eu prin somptuoasa Franță...
Când m-ai paralizat cu a ta eleganță.
Mă porți prin Paris, Lyon, Marsilia, Nisa...
Cred că urmează Turnul din Pisa!
Dar asta când om fi noi suficienți de puternici
Să trecem hotare adevărate.
Că momentan ne împiedicăm de propriile umbre
Care par să imite grandiosul ”Le Louvre”.
Onorat că te-am cunoscut, mă declar...
La apus pe Valea Loirei, în dualul august.
- poezie redactată pe 27.01.2024 - Sergiu Țandără
Vino!
Cad stele căzătoare,
Cad lacrimi pe asfalt
Eu tot nu te-am uitat
Cad gânduri mii în noapte
Vin șoaptele deșarte,
Vin scuturi peste noi
Nu ma lasa în ploi.
Am stat destul în vreme rea
Vino, cuprinde-mi inima!
Si ai sa vezi ușor, ușor
Ce înseamnă dragostea
Nu ne lasa sa ne topim
În tăceri fără surâs,
În iarna rece fără foc,
Căci te-am privit cu inima
Vino, încălzește-mi sufletul!
Cu vocea ta duioasa,
In tandre mângâieri
Un infinit se scurge
Prinde-l, nu-l lăsa
Asa vei învața ce este dragostea.
Ascunde-mă
Ascunde-mă în vânt să îţi şoptesc cuvânt
Ascunde-mă în gând şi-ai să mă vezi curând
Ascunde-mă în crâng, sădeşte-mă-n pământ
Răsar fără avânt floare de câmp plângând
Ascunde-mă în râu să curgă lung iubire
Topindu-mă încet tot n-am să uit de tine
Ascunde-mă în nori să văd cum ploaia vine
Căzând am să m-ascund în pletele-ţi divine
Ascunde-mă în mare să-nec iubirea toată
Ascunde-mă în piatră s-ajung nisip sub talpă
Ascunde-mă în vatră s-aduc iubire caldă
Topit de ochii tăi ascunde-mă sub pleoapă
Ascundemă-n culoare, prin apă trecând soare
Ascunsă-n mine floare tot sufletul mă doare
De ochii tăi ascuns iubirii nu-i dai cale
Deschide aripi blând și-adu-mi o alinare
Ascunsă-n mine-adânc nu pot să uit de tine
Te rog să nu m-ascunzi pierdut în amintire
La umbra ta umblând fi-mi azi și ieri și mâine
În loc să te ascunzi ascunde-mă la tine
Cor de îngeri
Iubito,tu ești corul meu de îngeri,
În timp ce-ți sărut ochii
Uit de lumea asta
Fie ea bună sau rea...
Ce-mi mai pasă mie,
Când eu îți respir a ta magie!
Căci Dumnezeu și-a întors privirea către noi,
Tu iubind-mă pe mine,
Eu iubindu-te pe tine!
Iubito tu ești corul meu de îngeri,
Te-aud mereu cântând,
Iar melodia-mi pare cunoscută,
Poate decând m-am născut,
Sau din Veșnicie locul nostru hărăzit,
Eu iubindu-te pe tine,
Tu iubind-mă pe mine,
Destinul nostru așa fiind!
(25 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Первый взгляд
Я не знаю что со мной
Что вокруг происходит
Но главное, что я с тобой
И остальное меня не волнует
Когда впервые, увидел я тебя
Бабочки в животе зашевелились
Я не знал, что любовь так слепа
Что в другом мире очутились
Когда я начал плакать по ночам
В невидимых стенах врезаюсь
За рукой прыгали по облакам
И тебе во всём признаюсь.
(Первый стих, надеюсь вам понравиться)
PRINTRE STELE
Mi-am propus să zbor,
Pot s-o fac singur?
Pot să-mi caut un partener.
Printe stele și sub nori ,
Vom găsi alți murutori?
Doritori de zări senine,
Și de soare și de vânt ...
Și de dor , de cel Pământ ?
Apus pe Valea Loirei
Eram și eu prin somptuoasa Franță...
Când m-ai paralizat cu a ta eleganță.
Mă porți prin Paris, Lyon, Marsilia, Nisa...
Cred că urmează Turnul din Pisa!
Dar asta când om fi noi suficienți de puternici
Să trecem hotare adevărate.
Că momentan ne împiedicăm de propriile umbre
Care par să imite grandiosul ”Le Louvre”.
Onorat că te-am cunoscut, mă declar...
La apus pe Valea Loirei, în dualul august.
- poezie redactată pe 27.01.2024 - Sergiu Țandără
Vino!
Cad stele căzătoare,
Cad lacrimi pe asfalt
Eu tot nu te-am uitat
Cad gânduri mii în noapte
Vin șoaptele deșarte,
Vin scuturi peste noi
Nu ma lasa în ploi.
Am stat destul în vreme rea
Vino, cuprinde-mi inima!
Si ai sa vezi ușor, ușor
Ce înseamnă dragostea
Nu ne lasa sa ne topim
În tăceri fără surâs,
În iarna rece fără foc,
Căci te-am privit cu inima
Vino, încălzește-mi sufletul!
Cu vocea ta duioasa,
In tandre mângâieri
Un infinit se scurge
Prinde-l, nu-l lăsa
Asa vei învața ce este dragostea.
Ascunde-mă
Ascunde-mă în vânt să îţi şoptesc cuvânt
Ascunde-mă în gând şi-ai să mă vezi curând
Ascunde-mă în crâng, sădeşte-mă-n pământ
Răsar fără avânt floare de câmp plângând
Ascunde-mă în râu să curgă lung iubire
Topindu-mă încet tot n-am să uit de tine
Ascunde-mă în nori să văd cum ploaia vine
Căzând am să m-ascund în pletele-ţi divine
Ascunde-mă în mare să-nec iubirea toată
Ascunde-mă în piatră s-ajung nisip sub talpă
Ascunde-mă în vatră s-aduc iubire caldă
Topit de ochii tăi ascunde-mă sub pleoapă
Ascundemă-n culoare, prin apă trecând soare
Ascunsă-n mine floare tot sufletul mă doare
De ochii tăi ascuns iubirii nu-i dai cale
Deschide aripi blând și-adu-mi o alinare
Ascunsă-n mine-adânc nu pot să uit de tine
Te rog să nu m-ascunzi pierdut în amintire
La umbra ta umblând fi-mi azi și ieri și mâine
În loc să te ascunzi ascunde-mă la tine
Cor de îngeri
Iubito,tu ești corul meu de îngeri,
În timp ce-ți sărut ochii
Uit de lumea asta
Fie ea bună sau rea...
Ce-mi mai pasă mie,
Când eu îți respir a ta magie!
Căci Dumnezeu și-a întors privirea către noi,
Tu iubind-mă pe mine,
Eu iubindu-te pe tine!
Iubito tu ești corul meu de îngeri,
Te-aud mereu cântând,
Iar melodia-mi pare cunoscută,
Poate decând m-am născut,
Sau din Veșnicie locul nostru hărăzit,
Eu iubindu-te pe tine,
Tu iubind-mă pe mine,
Destinul nostru așa fiind!
(25 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Другие стихотворения автора
PASTEL DE IARNĂ !
Vlăguită ,amețită
Zi de iarnă prelungită
Mohorâtă și geroasă ,
Ne-a ținut destul în casă .
De prin hornuri fumul suie
Depărtarea-i străvezie
Iar pe crengile golașe
Numai ciorile-și fac case.
Gheața tropotu-și aude
Unda apei se ascunde
Soare blând de ce nu-ți pasă
De așa vreme ,nemiloasă?
O NOAPTE ROMANTICĂ
Continuare
--Robert ,nu toți oamenii sunt sortiți să fie sfinți.Dar nu înțeleg de unde vine arăta răutate și lipsă de respect?
Doar trăiesc printre oamemi .și văd ce-i în jurul meu..Cred că sunt o persoană de modă veche.Nu înțeleg
tineretul din ziua de azi. Eatât de nestatornic,avid de bani și distracții deochiate. Am fost doar de câteva ori
în cluburi,mereu ăn altele, în speranța să găsesc ceva ce mi se potrivește.Am renunțat fără păreri de rău.
Nu pot înțelege acea deslănțuire de energii,dansuri africane , împrumutate de la sălbatici, dorința de extaz, de dro
guri .Oare unde merge omenirea?.Spre ce se îndreaptă?Dar nu numai la noi se întâmplă așa toată Terra e
bolnavă,grav bolnavă!...E adevărat că se mai găsesc și oamen cu scaun la cap. Unde lucrez eu mă simt ca într-o
familie.Avem alte idealuri și prim plan este munca, aă fii sprijin aproapelui tău la nevoie.Eu nu mai aștept să se
întâmple nimic bun în lume, doar cum spui tu,aștept să întânlesc îubirea adevărată, să am o familie ,să am
copii și puterea să-i țin departe de această lume deslănțuită.
--Privirea lui Robert devine mai caldă.El conchide: Fata aceasta merită toată admirația.Furat de gânduri, o apucă
de mână ca un semn de îmbărbătare.
--Mergi pe drumul tău , e drumul cel bun!
BEAU O CUPĂ AMARĂ !
O lacrimă se zbate pe genele grele,
Beau cupa amară până la fund ,
Amară-i dar îmi pare
Că are gustul de miere
Fiincă nu mai simt
Nici o durere!...
NOPȚI DE VRAJĂ
Pe cerul nopții lucesc stele
Una câte una
Furtuni de vârcolaci
Vor să întoarcă luna.
Un vraci descântă de urât
În colțuri la răscruci
leagă-n băuturi viclene
Vise,doruri, de năluci.
Se sparg în zeci de fărâme
Nopțile pustii...
Sorțile s-au răsturnat
Când eu te chem și tu nu vii.
CELE DOUĂ SURORI prima parte
Zi de sâmbătă .Aristia se pregătea sufletește pentru plecarea în concediu.
La insistențile surorii sale ,acceptase invitația ei .Ștefania ,pe care nu o văzuse
față în față de aproape cinci ani ,îi propusese această întânlire .De obicei vorbeau
mult la telefon,dar în ultimul timp ,ceva mai rar.Avea ceva emoții ,pentru că nu știau
multe una despre cealaltă.La telefon discutau doar banalități .Aseară au stabilit în mod
serios când pleacă autocarul ,când ajunge la Istambul și unde urma să o aștepte Ștefania .
Era prima ei vizită și nu s-ar fi descurcat dacă nu era așteptată.Până la ora 07:30
dimineața , zi de luni ,autocarul era staționat în piață și mulți dintre călători își ocupaseră
deja locurile.Drumul era lung și obositor .Pe traseu ,se mai făceau staționări pentru o țigară
sau alte nevoi .Mulți dintre călători ațipiseră .După coborâre ,Aristița a văzut-o pe Stefania
care îi făcea semne cu ambele mâini .Curios ,nu s-au îmbrățișat ,parcă nu ar fi avut timp .
Ștefania o invită grăbită pe Aristița în mașină .Au și plecat la drum .Ștefania conducea
cu asprime și ciudă, iar Aristița se înterba ce s-a întâmplat .După un timp Ștefania îi spune:
-Stai puțin să îmi revin .Am avut un incident înainte de sosirea ta și am rămas puțin
șocată., voiam să pun puțină distanță între el și mine ,părăsind cât mai repede orașul .
Au mers mai bine de o oră ,ieșind bine din oraș .Ștefania a tras pe dreapta lângă o
parcare ,unde și-a invitat sora la o cafea . Se
priveau cu drag una pe cealaltă , se studiau .
Aristița spune îmbrățișind-o: Abia așteptam să te văd .Ești o femeie frumoasă .Cum de nu ai găsit
nici un turc bogat?
- Dar nici nu am căutat .Mi-am schimbat părerea că prin căsătorie te realizezi .
Ștefania arăta bine ,suplă , bronzată , cu ochii migdalați și părul negru ,bogat .Avea tot ce își
dorește o femeie la anii ei .În plus , acum avea și o afacere din care poate trăi echilibrat .Totuși ,ceva
din făptura ei degaja tristețe .
-Ei , cum ți s-a părut drumul ? Obositor?
-Obositor , dar mai ales stresant .Traseul prin Bulgaria ,pe șoseaua aceia îngustă printre munții ,
despre am auzit povești nu tocmai plăcute ,a fost dificil .Am trecut pe acolo ziua și traficul era intens.Auto-
carele merg în coloană ca să se ajute la nevoie .Am auzit zvonuri că în unele zone ,autocarele sunt atacate
de răufăcători .Nu știu dacă este adevărat sau nu M-am întânlit cu un fost coleg de liceu și am depănat amintiri .
-Vrei să mai luăm ceva pentru drum? Mai avem mult de mers până ajungem acasă....Dacă te simți
obosită , pați trece în spate și să încerci să dormi .Ți ar prinde bine o oră de somn după așa un drum lung .
-Ștefania ,nu te simți bine? Te văd abătută . Îmi ascunzi ceva?
-Și da , și nu Am ostare de neliniște , parcă mă pândește ceva și nu știu de unde .Poate senzația asta
este determinată de faptul că acum două săptămâni am fost la o ghicitoare .Aproape am devenit dependentă de
ea . Printre altele , m-a avertizat că mă așteaptă un pericol ,dacă nu moartea ,într-o zi de joi, când voi fi alături de
cineva foarte drag mie , și că viața mea va fi mâinile acelei persoane .Sunt întâmplări din viața mea pe caare tu nu
le știi .Am trecut prin multe situații periculoase , dar nu m-am temut niciodată .Nu-mi găsesc locul ,nu mă pot stăpâni .
va continua
PASTEL DE IARNĂ !
Vlăguită ,amețită
Zi de iarnă prelungită
Mohorâtă și geroasă ,
Ne-a ținut destul în casă .
De prin hornuri fumul suie
Depărtarea-i străvezie
Iar pe crengile golașe
Numai ciorile-și fac case.
Gheața tropotu-și aude
Unda apei se ascunde
Soare blând de ce nu-ți pasă
De așa vreme ,nemiloasă?
O NOAPTE ROMANTICĂ
Continuare
--Robert ,nu toți oamenii sunt sortiți să fie sfinți.Dar nu înțeleg de unde vine arăta răutate și lipsă de respect?
Doar trăiesc printre oamemi .și văd ce-i în jurul meu..Cred că sunt o persoană de modă veche.Nu înțeleg
tineretul din ziua de azi. Eatât de nestatornic,avid de bani și distracții deochiate. Am fost doar de câteva ori
în cluburi,mereu ăn altele, în speranța să găsesc ceva ce mi se potrivește.Am renunțat fără păreri de rău.
Nu pot înțelege acea deslănțuire de energii,dansuri africane , împrumutate de la sălbatici, dorința de extaz, de dro
guri .Oare unde merge omenirea?.Spre ce se îndreaptă?Dar nu numai la noi se întâmplă așa toată Terra e
bolnavă,grav bolnavă!...E adevărat că se mai găsesc și oamen cu scaun la cap. Unde lucrez eu mă simt ca într-o
familie.Avem alte idealuri și prim plan este munca, aă fii sprijin aproapelui tău la nevoie.Eu nu mai aștept să se
întâmple nimic bun în lume, doar cum spui tu,aștept să întânlesc îubirea adevărată, să am o familie ,să am
copii și puterea să-i țin departe de această lume deslănțuită.
--Privirea lui Robert devine mai caldă.El conchide: Fata aceasta merită toată admirația.Furat de gânduri, o apucă
de mână ca un semn de îmbărbătare.
--Mergi pe drumul tău , e drumul cel bun!
BEAU O CUPĂ AMARĂ !
O lacrimă se zbate pe genele grele,
Beau cupa amară până la fund ,
Amară-i dar îmi pare
Că are gustul de miere
Fiincă nu mai simt
Nici o durere!...
NOPȚI DE VRAJĂ
Pe cerul nopții lucesc stele
Una câte una
Furtuni de vârcolaci
Vor să întoarcă luna.
Un vraci descântă de urât
În colțuri la răscruci
leagă-n băuturi viclene
Vise,doruri, de năluci.
Se sparg în zeci de fărâme
Nopțile pustii...
Sorțile s-au răsturnat
Când eu te chem și tu nu vii.
CELE DOUĂ SURORI prima parte
Zi de sâmbătă .Aristia se pregătea sufletește pentru plecarea în concediu.
La insistențile surorii sale ,acceptase invitația ei .Ștefania ,pe care nu o văzuse
față în față de aproape cinci ani ,îi propusese această întânlire .De obicei vorbeau
mult la telefon,dar în ultimul timp ,ceva mai rar.Avea ceva emoții ,pentru că nu știau
multe una despre cealaltă.La telefon discutau doar banalități .Aseară au stabilit în mod
serios când pleacă autocarul ,când ajunge la Istambul și unde urma să o aștepte Ștefania .
Era prima ei vizită și nu s-ar fi descurcat dacă nu era așteptată.Până la ora 07:30
dimineața , zi de luni ,autocarul era staționat în piață și mulți dintre călători își ocupaseră
deja locurile.Drumul era lung și obositor .Pe traseu ,se mai făceau staționări pentru o țigară
sau alte nevoi .Mulți dintre călători ațipiseră .După coborâre ,Aristița a văzut-o pe Stefania
care îi făcea semne cu ambele mâini .Curios ,nu s-au îmbrățișat ,parcă nu ar fi avut timp .
Ștefania o invită grăbită pe Aristița în mașină .Au și plecat la drum .Ștefania conducea
cu asprime și ciudă, iar Aristița se înterba ce s-a întâmplat .După un timp Ștefania îi spune:
-Stai puțin să îmi revin .Am avut un incident înainte de sosirea ta și am rămas puțin
șocată., voiam să pun puțină distanță între el și mine ,părăsind cât mai repede orașul .
Au mers mai bine de o oră ,ieșind bine din oraș .Ștefania a tras pe dreapta lângă o
parcare ,unde și-a invitat sora la o cafea . Se
priveau cu drag una pe cealaltă , se studiau .
Aristița spune îmbrățișind-o: Abia așteptam să te văd .Ești o femeie frumoasă .Cum de nu ai găsit
nici un turc bogat?
- Dar nici nu am căutat .Mi-am schimbat părerea că prin căsătorie te realizezi .
Ștefania arăta bine ,suplă , bronzată , cu ochii migdalați și părul negru ,bogat .Avea tot ce își
dorește o femeie la anii ei .În plus , acum avea și o afacere din care poate trăi echilibrat .Totuși ,ceva
din făptura ei degaja tristețe .
-Ei , cum ți s-a părut drumul ? Obositor?
-Obositor , dar mai ales stresant .Traseul prin Bulgaria ,pe șoseaua aceia îngustă printre munții ,
despre am auzit povești nu tocmai plăcute ,a fost dificil .Am trecut pe acolo ziua și traficul era intens.Auto-
carele merg în coloană ca să se ajute la nevoie .Am auzit zvonuri că în unele zone ,autocarele sunt atacate
de răufăcători .Nu știu dacă este adevărat sau nu M-am întânlit cu un fost coleg de liceu și am depănat amintiri .
-Vrei să mai luăm ceva pentru drum? Mai avem mult de mers până ajungem acasă....Dacă te simți
obosită , pați trece în spate și să încerci să dormi .Ți ar prinde bine o oră de somn după așa un drum lung .
-Ștefania ,nu te simți bine? Te văd abătută . Îmi ascunzi ceva?
-Și da , și nu Am ostare de neliniște , parcă mă pândește ceva și nu știu de unde .Poate senzația asta
este determinată de faptul că acum două săptămâni am fost la o ghicitoare .Aproape am devenit dependentă de
ea . Printre altele , m-a avertizat că mă așteaptă un pericol ,dacă nu moartea ,într-o zi de joi, când voi fi alături de
cineva foarte drag mie , și că viața mea va fi mâinile acelei persoane .Sunt întâmplări din viața mea pe caare tu nu
le știi .Am trecut prin multe situații periculoase , dar nu m-am temut niciodată .Nu-mi găsesc locul ,nu mă pot stăpâni .
va continua