LUMEA DE DINCOLO
Of, vibrația rea mă copleșea,
Și o mare stea mă urmărea.
Și venind cu puterea unui leu
Ma lovit căzând că un zmeu.
Oh, în timp ce cădeam în întuneric,
Mi-am văzut viața salvată în istoric.
Și mi sa deschis o carte a vieții mele
Și era plină numai cu probleme.
Și uite, că steaua îmi citea din carte,
Amenințându-ma numai cu nedreptate
Mi-a citit că am dus o viață grea,
Pentru că nu aveam alaturi pe cineva!
Și tot căzând mi-am dat seama unde sunt,
Aterizând, văzusem o poartă mare cu foc pe ea,
Și în dată iar vocea malefică îmi vorbea
Și îmi zicea că pe tron voi fi al patrulea.
Auzindu-l vocea malefică sa schimbat
Și râzând, el pe mine ma întrebat
Oare nu vrei sa fii unul dintre noi?
Și îți garantez că vei scăpa de orice nevoi!
Amăgindu-mă, și reclamandu-mi
Mi-a întins niște misterioase cărți,
Și mi-a zis să trag o carte din ele
Și trăgând, am văzut forțele rele.
Începeam a mă plimba prin întuneric,
Căutând măcar ieșire de subt pământ.
Și simțeam o căldură de mi se topea pielea,
Și o mare mâhnire împărțită în bucățele.
Numai o singură forță bună ne ajută,
Iubindu-ne în credința ce este născută.
El ne-a creat să-l slujim nu, să-l mâhnim
Și prin puterea sa ne vom odihni, nu chinui.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: DANIC PAUN 
Дата публикации: 26 июля 2021
Просмотры: 1323
