trăiri
râd
suspin
aleg neinspirat
plâng
plâng mult
seara, sunt un om trist
dar a doua zi, râd iar
râd
şi
râd
râd isteric
îmi place să râd
îmi plac oamenii care mă fac să râd
filosofez, petrec şi iubesc
îngân şi bombăn
povestesc, copilăresc, mă (şi te) suspectez
zbor în vise,
cad în realități paralele
mă emoționez, mă crizez, mă reflectez
doamne...
ce bine e să fii om
şi ce bine e să râzi
doamne...
ce bine e să fii femeie
Категория: Мысли
Все стихи автора: maria_comarniceanu
Дата публикации: 18 июня 2023
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 631
Стихи из этой категории
Prietenie cu gust de cappuccino
Scriu despre prietenie căci,
E prea mult lichid roșu adunat în partea stângă al acestui trup muritor.
Când ma surprind gândind despre acest mister
Parcă am un clei în sertarul din mintea mea
Unde se află astfel de momente din trecutul meu.
Trăind în secolul 21 se pare că
Am așteptări prea mari,
Poate îmi doresc prea mult,
Sau poate ofer prea puțin,
Sau doar nu mi-am învățat lecția pentru examenul vieții
Și atrag oamenii nepotriviți
Care transmit că nu trebuie să am așteptări.
Greșită am crezut că sunt,
Că-mi doresc loialitate și alte baliverne legate de ea.
Dar greșit e timpul în care mă aflu.
Am un suflet bătrân, am descoperit de curând.
nonchalant
corpul meu
mereu privit ca pe un obiect
un trofeu
de agatat deasupra patului
vine la pachet
cu un suflet
atins de simple gesturi
si vorbe dulci
(uneori aruncate în vant
doar ca sa ma impresioneze
astfel incat sa mi vând trupul
celui doritor)
cand tot ce imi doresc
este doar sa vorbesc
si sa ti ascult
toate suferintele prin care ai trecut
sperand ca si tu
m ai asculta pe mine
atunci cand imi vine randul.
sperand ca vrei sa mi atingi sufletul
sa mi simti inima bătând
zgomotos
pentru ca prea rare sunt momentele
in care sunt considerata
mai mult decat un trup frumos.
sper sa fiu
intr o zi
indeajuns de buna.
Când casa e o iluzie
Auzim chiar din copilărie, de prin rude și neamuri veniți din străinătate că nicăieri nu-i ca acasă
Dar ce te faci oare atunci omule când aceea dulce acasă e inexistentă?
Într-un om nu-ți mai pui nădejdea, dar al minte să îți fie adăpostul unde tu îți pleci capul
Și când iubirea-n viața ta e străină, camera din sufletul tău rămâne pustie si soră doar cu moartea
Și chiar se merită să ucizi tot ce e viu din tine ca să poți să dai totul? Să poți munci mai mult tot pentru timpul trecător. Simți că totul e în zadar, hoinarești peste munții și văi, dar oare o faci pentru tine sau iarăși doar pentru această lume și ceasul ei ce trece de pe o zi pe alta?
Trăiești cu iluzia oarbă că pentru tot ce muncești și aspiri meriți cu adevărat să fii fericit.
În tocmai de asta tot îți amâni și timpul la fericire, nu ești liber să te alegi pe tine.
Ai alege să ai totul, dar n-ai de fapt nimic căci nu știi să iubești ceea ce a mai rămas din tine.
Mâna (parodie)
pe strada mea se pierd lucruri
tot felul de lucruri
o dată am găsit o mână de om
mișcătoare
râcâia cu degetele
cu unghiile
pământul
mai încolo un ciung
dirija netulburat traficul
într-o intersecție
și-am rămas fără grai
nu se întâmplă de multe ori
să întâlnești laolaltă cauza și efectul
nu mai spun că mâna de om
era vorbitoare
da
îi răspund
aș avea nevoie de-o mână de lucru la cules de cicoare
apoi m-am culcat
și-n vis m-am trezit cu ciungul
că-mi umple cu pietre fântâna
ce vrei, bre? îl întreb
dă-mi înapoi mâna!
Prietenie cu gust de cappuccino
Scriu despre prietenie căci,
E prea mult lichid roșu adunat în partea stângă al acestui trup muritor.
Când ma surprind gândind despre acest mister
Parcă am un clei în sertarul din mintea mea
Unde se află astfel de momente din trecutul meu.
Trăind în secolul 21 se pare că
Am așteptări prea mari,
Poate îmi doresc prea mult,
Sau poate ofer prea puțin,
Sau doar nu mi-am învățat lecția pentru examenul vieții
Și atrag oamenii nepotriviți
Care transmit că nu trebuie să am așteptări.
Greșită am crezut că sunt,
Că-mi doresc loialitate și alte baliverne legate de ea.
Dar greșit e timpul în care mă aflu.
Am un suflet bătrân, am descoperit de curând.
nonchalant
corpul meu
mereu privit ca pe un obiect
un trofeu
de agatat deasupra patului
vine la pachet
cu un suflet
atins de simple gesturi
si vorbe dulci
(uneori aruncate în vant
doar ca sa ma impresioneze
astfel incat sa mi vând trupul
celui doritor)
cand tot ce imi doresc
este doar sa vorbesc
si sa ti ascult
toate suferintele prin care ai trecut
sperand ca si tu
m ai asculta pe mine
atunci cand imi vine randul.
sperand ca vrei sa mi atingi sufletul
sa mi simti inima bătând
zgomotos
pentru ca prea rare sunt momentele
in care sunt considerata
mai mult decat un trup frumos.
sper sa fiu
intr o zi
indeajuns de buna.
Când casa e o iluzie
Auzim chiar din copilărie, de prin rude și neamuri veniți din străinătate că nicăieri nu-i ca acasă
Dar ce te faci oare atunci omule când aceea dulce acasă e inexistentă?
Într-un om nu-ți mai pui nădejdea, dar al minte să îți fie adăpostul unde tu îți pleci capul
Și când iubirea-n viața ta e străină, camera din sufletul tău rămâne pustie si soră doar cu moartea
Și chiar se merită să ucizi tot ce e viu din tine ca să poți să dai totul? Să poți munci mai mult tot pentru timpul trecător. Simți că totul e în zadar, hoinarești peste munții și văi, dar oare o faci pentru tine sau iarăși doar pentru această lume și ceasul ei ce trece de pe o zi pe alta?
Trăiești cu iluzia oarbă că pentru tot ce muncești și aspiri meriți cu adevărat să fii fericit.
În tocmai de asta tot îți amâni și timpul la fericire, nu ești liber să te alegi pe tine.
Ai alege să ai totul, dar n-ai de fapt nimic căci nu știi să iubești ceea ce a mai rămas din tine.
Mâna (parodie)
pe strada mea se pierd lucruri
tot felul de lucruri
o dată am găsit o mână de om
mișcătoare
râcâia cu degetele
cu unghiile
pământul
mai încolo un ciung
dirija netulburat traficul
într-o intersecție
și-am rămas fără grai
nu se întâmplă de multe ori
să întâlnești laolaltă cauza și efectul
nu mai spun că mâna de om
era vorbitoare
da
îi răspund
aș avea nevoie de-o mână de lucru la cules de cicoare
apoi m-am culcat
și-n vis m-am trezit cu ciungul
că-mi umple cu pietre fântâna
ce vrei, bre? îl întreb
dă-mi înapoi mâna!
Другие стихотворения автора
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.
singurătate
o să vină o vreme când...
îngerul meu păzitor se va închide într-o cutie
albă
fără tavan
și fără pereți
îngerul meu păzitor va bea, va fuma
și va plânge amarnic
va fuma și își va ține mâna la beregată
va bea Smirnoff și-l vor durea aripile
va îngâna, geme și suspina în consoane
cui se roagă îngerul?
cine se roagă la el?
toate astea căci o să vină o vreme când
Dumnezeu ne va părăsi.