10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă

poezii.online 10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă

Fie că sunt citite acasă, în timp ce te relaxezi în fotoliul preferat, fie că preferi să le răsfoieşti în mijloacele de transport în comun, în drum spre serviciu, cărţile ar trebui să aibă un rol important în viaţa fiecăruia dintre noi.

Dedicate copiilor, pasionaţilor de science-fiction, ficţiune sau biografii, anumite volume nu ar trebui să lipsească din „palmaresul” lecturilor fiecăruia dintre noi,

Iată, aşadar, 10 cărţi pe care orice om ar trebui le citească cel puţin o dată în viaţă:


1. „Pentru cine bat clopotele”, de Ernest Hemingway - Publicat în 1940, romanul prezintă povestea lui Robert Jordan, un tânăr american din Brigăzile Internaţionale alăturate unităţii de gherilă republicană, în timpul Războiului Civil Spaniol. Ca expert în folosirea explozibililor, el primeşte misiunea de a arunca în aer un pod în timpul atacului asupra oraşului Segovia.

2. „Kafka pe malul mării”, de Haruki Murakami – Scris de autorul japonez în anul 2002, romanul este o relatare fantezistă a aventurilor unui adolescent care pleacă de acasă în căutarea mamei şi a surorii dispărute cu mult timp în urmă. Volumul prezintă şi lungul şir de coincidenţe care îl leagă pe tânăr de un vagabond pe nume Nakata, ce suferă de pe urma unei traume din timpul războiului.

3. „Un veac de singurătate”, de Gabriel Garcia Marquez - Prima ediţe a romanului a fost publicată pe 5 iunie 1967 la Buenos Aires, Argentina, cu un tiraj iniţial de 8.000 de exemplare. De la prima publicare a cărţii şi până în prezent, s-au vândut peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. Cartea a fost tradusă în 35 de limbi.

4. „La răsărit de Eden”, John Steinbeck – Cartea, publicată pentru prima dată în 1952, recreeaza povestea biblica a lui Cain şi Abel în decorul Văii Salinas din California. Acţiunea se întinde din timpul Războiului Civil american până la sfârşitul Primului Război Mondial şi urmăreşte conflictele dintre două generaţii de fraţi.

5. „Crimă şi pedeapsă”, de Feodor Dostoievski – Volumul a fost publicat pentru prima dată sub formă de foileton în ziarul „Mesagerul rus”, pe parcursul anului 1866. Cartea urmăreşte drama pe care o trăieşte Raskolnikov, un student care pune la cale uciderea şi jefuirea unei bătrâne cămătare, pentru a-şi putea rezolva astfel problemele financiare, dar şi din dorinţa de a-şi demonstra lui că este îndreptăţit să o facă.

6. „Fraţii Karamazov”, de F. Dostoievski – Este ultimul roman al lui Dostoievski, scris între anii 1878 – 1880. Autorul rus a murit la doar câteva luni distanţă de la publicarea romanului.

7. „Străinul”, de Albert Camus – Romanul a fost publicat în 1942. Protagonistul cărţii este Meursault, un franco-algerian indiferent care, după ce participă la înmormântarea mamei sale, ucide un bărbat arab pe care el îl cunoscuse la Alger.

8. „Dune”, de Frank Herbert – Romanul SF are o acţiune ce se desfăşoară într-un viitor îndepărtat, în mijlocul unui imperiu interstelar în expansiune. Volumul a câştigat premiul Hugi în 1966 şi premiul Nebula pentru „Cel mai bun roman”.

9. „Ferma animalelor”, de George Orwell – Publicată în Anglia în anul 1945, cartea este cea mai cunoscută satiră politică din secolul al XX-lea. A fost tradusă în peste 70 de ţări şi inclusă în programele şcolare şi universitare din întreaga lume.

10. „1984”, de George Orwell – Romanul politic a fost lansat în anul 1949. Volumul prezintă o parte din viaţa intelectualului Winston Smith sub opresiunea guvernului totalitarist. Acţiunea se petrece în Marea Britanie, după un război nuclear ipotetic, care ar fi avut loc în anii ’50.

Selecție realizată de descopera.ro

 


Preluat de la: Timpul.md
Posted 16 июня 2019

Random creations :)

Simt singurătatea!

De ți-am greșit...mă iartă

Că nimeni nu-i perfect,

Dar eu mai cred în soartă

Și-n omul drept și înțelept

 

Nu-ți cer să dai uitării

Prin câte ai trecut,

Și doar să-ți amintești

De tot ce ne-a plăcut

 

Nu știu câte-or fi fost

Momentele de fericire,

Dar nici nu pot să neg

Că n-am trăit în rătăcire

 

Un lucru pot să spun

Că simt singurătatea,

Și doar acum eu înțeleg

Că tu-mi ești jumătatea

 

Speranța-mi este încă vie

Și te aștept la mine să revii,

Să fim noi fericiți ca înainte

Să ne iubim și să avem copii!

 

 

 

More ...

Ai fost și ești un fost

Iubirea-n suflet ți-am purtat

tu, spunându-mi să-ncheiem

și amintirile doar de uitat

chiar și de existență dacă vrem.

 

De continui, n-are rost

decizia singur ai luat,

Ai fost și ești un fost,

un om ce n-a evoluat.

More ...

Fluturii de Elena Farago în olandeză

Fluturi albi şi roşii,

Şi pestriţi, frumoşi,

Eu îi prind în plasă,

Când mama mă lasă.

 

Eu îi prind din zbor,

Însă nu-i omor;

Ci mă uit la ei,

Că sunt mititei,

Şi frumoşi, şi-mi plac,

Dar eu nu le fac

Nici un rău, deloc.

 

Şi dacă mă joc

Cu vreunul, ştiu

Binişor să-l ţiu

Şi pe toţi, din plasă,

Îi ajut să iasă,

Şi să plece-n zbor

După voia lor.

 

De vlinders

 

Witte en rode vlinders,

En bont, mooi,

Ik vang ze in het net,

Als mijn moeder mij verlaat.

 

Ik vang ze tijdens de vlucht,

Maar ik dood ze niet;

Maar ik kijk naar ze,

Dat ze klein zijn,

En mooi, en ik vind ze leuk,

Maar ik doe ze niet

Geen kwaad, helemaal niet.

 

En als ik speel

Bij sommigen, ik weet het

Leuk om hem te hebben

En iedereen, van het net,

Ik help ze

En ga op de vlucht

Volgens hun wil.

More ...

Gând efemer

Oh sufet drag,

Oare te ai gândit 

La cât de efemer este omul ? 

O clipă efervescentă 

O adiere de vânt 

O viață de om ... 

Totuși... doar atât ? 

Când văd zâmbete,

Lumină și iubire .

Și toate par infinite 

Până și o amintire 

Care de alinare este atinsă 

Mereu te bucură 

Zâmbetul înflorește 

Când o clipa ți ai amintit 

De ce a fost cândva . 

Însă îți spun și te rog , 

Crează și simte 

Du-te și învață ceva nou

Descoperă și alege 

Să stai în credință

Când o decizie ai luat 

Grijile lasă-le la mine ! 

De vrei tine-mă de mana 

Încet am să pornim .

Tu în lume să trăiești,

Visul să nu-l uiți ! 

Căci pe drumul ales 

Lin am să te duc 

De încredere ai 

Să lași totul și 

Doar să mergi liniștit.

 

 

 

 

More ...

De unde vii si unde stai

Iata omule povata, 

Timpul cautand balanta,

Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand; 

Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.

Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat, 

In cantari de adormire, cu  dragoste si iubire.

Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,

Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.

Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,

Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.

Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,

Scutecul de ti-l schimba. 

Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.

Ai primit un strop de punte, 

Un curaj venit din munte. 

Un munte tacut si tare,

te-a crescut, ti-a dat mancare.

Ce pret,  intra intre noi?, 

Gasindu-ne cu totul goi

Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.

Mama, cea cu totul Mare, 

Te-a leganat pe picioare,

Dormind târziu in noapte 

Ca sa-ti daruiasca lapte. 

Piept avand de nestemate, 

Pentru ca sa ai de toate.

Ce vremuri or mai fii fost ? 

Poate gandesti fara rost?, 

Si raspunzi neantrebat? :

Mama de ce m-ai chemat?

Eu sunt bine si mi-e cald.

Am făcut totul cu drag, 

Imi este gandul la tine, 

Sper ca si tu sa fii bine...

Iar raspunsul, spune totul, 

Incalzeste iarasi locul :

 

Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,

Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.

Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,

Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot  la lume.

Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,

Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,

Leganand te-am leganat, 

Pe genunchi te-am alintat, 

Sa fii tare dragul meu,

Sa te ajute Dumnezeu 

More ...

ANOTIMP 2

Luna este o pupilă în ochii noștrii

Soldații apără destinele noastre

Verile nasc păduri din cenușă

Nu se mai vede zambetul pe fereastră dimineață

Iarba moare de sete printre flori

Pe obrazul copacilor curg petale de gheață

Dragostea este o  infimă pată în oceanul de suspine

Iar curg lacrimile tristeții în văzduhul de culori

Apa de la moară vanează vantul pe îinserat

Eu stau cu lucerna în seceră ca să mă doară

Mirosind iarba nearsă de soare

Beau apă din troacă,iar caii stau la coadă pe pajiști

la apus,

Iarna viscolește fire albe de zăpadă

Lacrimi tulburi în constelația stelelor

Fragmente din vise opresc coșmarul

Varul stins pe fantani vechi de piatră

numără secole,

puritatea apei prinsă în adancuri de vant

vin vești de la ploaie

că nu va cădea fărăo recompensă de la natură

stropii de ploaie parcă stau iar sprijiniți de vant

cade luna din cer și se oprește sub privirea frunzelor

strugurii cerșesc soare și vin

fantani secate de noapte

pe langă, găsesc un strop de apă și pelin

ierbi uscate de vorbe și blesteme

s-au ascuns veacuri prin poeme

balade noi de la vechi ciobani

lacrimile tale curg ca petalele de crini

raza soarelui mustește în oceanul de vise

lacrima lui Ovidiu îmbătată în mult vin și mister

macii scutură roșul pe campii

păpădia își scutură galbenul pe flori

vantul șubrezit prin codrii uitați de timp

zăpezi trecătoare trec prin glasul iernii

pașii neumblați prin naturi vitrege

luna visează întunericul nopții

pădure umblă în varfuri printre văi

Monseur lasă să beau vinul din ulcior

Să fiu frate cu sangele spaniol

Natura gustă din recolta ei

Calendarele își numără zilele

Vorbele își numără șoaptele

Frigul din frunze descompune seva ei

Pe înserat luna e ucisă de stele

Toamna manancă mușchii și licheni

Fantomele aleargă prin castelul Bran

Dracii nu mai joacă în cărți de noroc

Strugurii strigă în vie

Bob cu bob

După vinul domnesc

Beciul domnesc

Din pivnițele regilor

Cade ploaia în torenți

Natura e atat de tulbure

De parcă a fost scrisă cu apă.

 

 

 

 

 

 

 

More ...